Moscova şi Washingtonul nu sînt pregătite pentru dezarmarea nucleară

Kommersant

Rusia şi SUA vor avea nevoie de zece ani pentru a ajunge la un acord cu privire la dezarmarea nucleară, au conchis experţi ai fondului american Global Zero, într-un raport dedicat modernizării strategiei nucleare a Statelor Unite. Moscova are o atitudine sceptică faţă de noul plan american de dezarmare, punînd sub semnul întrebării şi deschiderea administraţiei preşedintelui reales Barack Obama de a demonstra promisa “flexibilitate” în problema sistemului antirachetă. Experţii ruşi sînt de părere că menţinerea echilibrului pe calea unei obişnuite reduceri a armelor este imposibil de realizat, îndemnîndu-i pe americani să caute noi instrumente pentru atingerea stabilităţii strategice.

Raportul Global Zero este dedicat problemelor de modernizare a strategiei nucleare şi structurii forţelor nucleare ale SUA. Autorii raportului recunosc: politica SUA în acest domeniu “este focusată pe ameninţări din vremurile războiului rece” şi este orientată spre “scenarii nerealiste privind un război nuclear cu Rusia”. De asemenea, autorii raportului afirmă că, pentru a satisface “necesitatea raţională de ţinere în frîu”, este suficient un arsenal de 500-900 de unităţi de arme de fiecare parte şi că procesul va dura zece ani.

“Raportul elaborat de Global Zero este admisibil, însă iniţial trebuie găsite compromisuri pe marginea celorlalte probleme”, a declarat directorul Institutului SUA şi Canadei din cadrul Academiei Ruse de Ştiinţe, Serghei Rogov, în timpul conferinţei “Armele nucleare şi securitatea internaţională în secolul al XXI-lea”, organizată de Consiliul rus pentru probleme internaţionale. Expertul a enumerat cîteva componente discutabile ale echilibrului militar.

Printre acestea – rachetele de mare precizie cu rază mare de acţiune, capabile să atingă obiective strategice pe teritoriul Rusiei. La ora actuală, în arsenalul SUA există 3.755 de asemenea rachete cu desfăşurare maritimă, urmînd ca alte 361 să fie cumpărate în acest an. Un alt factor care stîrneşte îngrijorare este, în opinia lui Rogov, amplasarea pe purtătoarele americane a rachetelor de mare viteză SM-3.

La rîndul său, directorul-adjunct al Departamentului pentru probleme de securitate şi dezarmare din cadrul Ministerului de Externe al Rusiei, Vladimir Leontiev, a atenţionat: este imposibil să determini dimensiunile reale ale unui potenţial necontrolat.

O altă piedică în calea acordului o constituie apărarea antirachetă. La zece ani după retragerea SUA din tratatul corespunzător, garanţiile oferite de Washington nu au fost susţinute de niciun acord juridic, aspect semnalat de vicepremierul rus Dmitri Rogozin. “În ceea ce priveşte declaraţiile publice privind faptul că sistemul american antirachetă nu este îndreptat împotriva Rusiei, noi nu credem în cuvinte”, a subliniat Rogozin.

“Situaţia cu sistemul antirachetă este una de impas”, afirmă ministrul-adjunct rus al apărării, Anatoli Antonov. “Este suficient ca noi să punem problema privind necesitatea oferirii de garanţii sub forma unui document constrîngător, că această propunere este respinsă de Washington ca fiind neserioasă”. Potrivit lui Antonov, o altă ameninţare la adresa Moscovei o constituie “paşii consecvenţi şi ţintiţi” ai SUA în vederea desfăşurării unui sistem antirachetă global. “Am dori să credem că preşedintele SUA se va ţine de cuvînt şi va manifesta flexibilitate în elaborarea politicii sale în acest domeniu”, şi-a exprimat speranţa oficialul rus.

Experţii americani au atitudini mai optimiste şi nu se îndoiesc că Obama va deschide noi posibilităţi de dialog. Astfel consideră şi Steven Pifer, directorul Iniţiativei pentru control asupra armelor din cadrul Institutului Brookings. “Pentru liniştea Moscovei sînt suficiente garanţiile oferite de SUA şi NATO că ele nu îşi vor utiliza sistemul antirachetă împotriva Rusiei”, a declarat Pifer.

Richard Burt, şeful proiectului Global Zero este convins că în dialogul dintre Rusia şi SUA trebuie să se ţină cont şi de opinia altor puteri nucleare. “Cu timpul, potenţialele Chinei şi Indiei vor preocupa mai mult Rusia şi SUA”, a explicat Burt. La rîndul său, fostul ministru francez al apărării, Paul Quiles, a declarat că “viitoarele negocieri ruso-americane trebuie să includă Parisul şi Londra, în pofida faptului că potenţialul lor nuclear nu reprezintă decît 4% din cel al Federaţiei Ruse şi SUA”.