Moscova şi Beijingul, parteneri cu sprijin limitat ai Iranului

France Presse

Rusia şi China, doi mari parteneri ai Iranului, susţin Republica islamică zdruncinată de proteste şi ameninţată de preşedintele american Donald Trump, dar nu vor merge până într-acolo încât să se angajeze într-o confruntare cu Washingtonul în cazul unor atacuri americane, potrivit mai multor experţi.

Iranul este un partener-cheie pentru Moscova şi Beijing, furnizând drone pe care Rusia le utilizează împotriva Ucrainei şi fiind un important exportator de petrol pentru China şi membru în blocul BRICS.

„În pofida eforturilor depuse timp de decenii, Teheranul nu a reuşit să creeze o alianţă cu Beijing şi Moscova”, afirmă Ellie Geranmayeh, specialistă în Iran la think tank-ul Consiliul European pentru Relaţii Externe (ECFR), care a amintit că în cursul războiului de 12 zile din iunie „China şi Rusia nu au dorit să se confrunte direct cu SUA”.

În cazul unui atac american, „cele două ţări vor prioritiza relaţia lor bilaterală cu Washingtonul”, apreciază ea. „China se află într-un proces extrem de delicat de apropiere cu Washingtonul, iar ruşii îl vor evident pe Trump de partea lor în privinţa Ucrainei: fiecare dintre ele are priorităţi mai importante decât Iranul”, potrivit expertei citate.

„Rusia şi Iranul sunt aliate, dar acordurile dintre ele vizează doar sprijinul politic, diplomatic şi economic, fără nicio componentă de sprijin militar”, afirmă la rândul său analistul rus Serghei Markov.

„Criza ucraineană este existenţială pentru Moscova şi mult mai importantă decât criza iraniană”, subliniază Markov.
„Iranul este important” pentru Moscova, completează cercetătorul rus Aleksandr Gabuev de la Carnegie Endowment for International Peace, „şi va face orice poate pentru menţinerea regimului pe linia de plutire, dar opţiunile îi sunt foarte limitate”.

„Rusia nu poate deveni o piaţă gigantică pentru Iran (în plină criză economică) şi nu poate acorda un împrumut uriaş” Teheranului, afirmă el. Poate furniza material militar util autorităţilor iraniene, dar în funcţie de propriile nevoi în Ucraina, adaugă acesta.

În cazul unor lovituri americane, Moscova „nu va putea să facă aproape nimic”, punctează şi Nikita Smaghin. „Nu vrea să rişte o confruntare militară cu o mare putere”, exceptând „trimiterea de armament”, afirmă acest specialist în relaţiile Rusia-Iran, cu reşedinţa la Baku.

Această poziţie nu este în mod necesar legată de negocierile delicate în curs cu Washingtonul privind Ucraina, adaugă el, chiar dacă „utilizarea Iranului ca monedă de schimb ar fi ceva normal pentru Rusia, a mai făcut asta şi în trecut”.
Pentru China, a cărei relaţie cu Washingtonul este structurală pentru întreaga lume, un ajutor pentru Teheran este posibil „pe plan economic, tehnologic, militar şi politic” în faţa unor acţiuni non-militare din partea Washingtonului, a presiunilor comerciale sau a atacurilor cibernetice, explică Hua Po, comentator chinez independent cu sediul la Beijing.

În cazul unor lovituri, „ar condamna SUA pe plan diplomatic. Şi şi-ar consolida relaţiile economice cu Iranul, ajutându-l să se militarizeze, pentru a favoriza împotmolirea SUA într-un război în Orientul Mijlociu”, a spus el.

Până acum, chinezii „s-au manifestat prudent ca întotdeauna şi s-au exprimat cu reţinere”, relevă cercetătorul Theo Nencini de la Science Po Grenoble, specialist în relaţiile Iran-China, punctând „două provocări pentru China: petrolul şi stabilitatea regională”.

„China profită de un Iran slăbit, permiţându-i să-şi garanteze petrolul la preţ redus, ceea ce reprezintă între 10% şi 13% din aprovizionarea sa, şi să aibă un partener geopolitic important pentru bani puţini”, apreciază el.
La fel ca Hua, nici acesta nu prevede vreo escaladare în cazul unor lovituri americane împotriva Iranului. Chinezii „vor condamna diplomatic, dar fără măsuri de retorsiune. Nu au făcut-o în multe privinţe în trecut, nu-i văd angajându-se într-o confruntare cu americanii pentru Iran”, spune el.

„Actuala criză iraniană va avea un impact foarte limitat asupra relaţiilor sino-americane”, consideră Hua, „deoarece problema iraniană nu se află în centrul relaţiilor dintre cele două ţări. Niciuna nu va rupe relaţiile cu cealaltă din cauza Iranului”, potrivit lui.

HINT

China se află într-un proces extrem de delicat de apropiere cu Washingtonul, iar ruşii îl vor evident pe Trump de partea lor în privinţa Ucrainei: fiecare dintre ele are priorităţi mai importante decât Iranul Şefa guvernului danez vorbeşte despre un „dezacord fundamental” cu SUA şi susţine că „ambiţia americană rămâne intactă”

AFP

Premierul danez Mette Frederiksen a vorbit joi despre existenţa unui „dezacord fundamental” cu SUA privind viitorul Groenlandei râvnite de preşedintele american Donald Trump, a doua zi după o întâlnire între înalţi responsabili din cele două ţări.
Washingtonul şi Copenhaga au convenit să formeze un grup de lucru, dar „asta nu schimbă nimic din faptul că există un dezacord fundamental, întrucât ambiţia americană de a prelua controlul Groenlandei rămâne intactă”, a afirmat ea într-un comentariu scris.
„Este vorba bineînţeles despre o situaţie gravă şi ne continuăm eforturile pentru a împiedica realizarea acestui scenariu”, a adăugat ea.
Miercuri, ministrul de externe danez Lars Lokke Rasmussen a constatat un astfel de „dezacord fundamental” şi a denunţat dorinţa lui Donald Trump de a „cuceri” Groenlanda, la finalul unei întâlniri la Casa Albă cu responsabili americani.
„Nu a fost o reuniune facilă şi ţin să le mulţumesc celor doi miniştri (danez şi groenlandez – n.r.) că au argumentat cu claritate punctul de vedere al Regatului şi că au răspuns la afirmaţiile americane”, a subliniat şefa guvernului danez.
Danemarca a trimis întăriri în teritoriul autonom danez şi a obţinut de la mai multe ţări europene desfăşurarea unei misiuni militare de explorare în semn de susţinere pentru Copenhaga.
„Există un consens în cadrul NATO privind faptul că o prezenţă întărită în Arctica este esenţială pentru securitatea europeană şi nord-americană”, a adăugat Mette Frederiksen.
„Danemarca a investit în mod semnificativ în noi capacităţi arctice. Ţin să salut faptul că un anumit număr de aliaţi contribuie în prezent la exerciţii comune în Groenlanda şi în împrejurimile sale”, a mai spus ea.