Monument UNESCO, vandalizat

Poliţiştii din Alba au întocmit un dosar penal pentru distrugere, după ce persoane necunoscute au aruncat cu vopsea pe un semn de orientare turistică şi o bancă din lemn aflate în proximitatea cetăţii dacice Căpâlna, sit UNESCO, montând, de asemenea, pe panou mai multe obiecte metalice.

Demersul a venit în urma apariţiei în spaţiul public a unor informaţii cu privire la vandalizarea Cetăţii UNESCO de la Căpâlna.

„La data de 27 octombrie 2023, poliţiştii Inspectoratului de Poliţie Judeţean Alba s-au sesizat, din oficiu, în legătură cu faptul că persoane necunoscute ar fi distrus, prin vopsire, un semn de orientare turistică şi o bancă din lemn aflate în proximitatea Cetăţii Căpâlna şi ar fi montat pe panou mai multe obiecte metalice. În cauză a fost întocmit un dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunii de distrugere, iar obiectele au fost ridicate, urmând să fie expertizate”, se menţionează într-un comunicat transmis, duminică, AGERPRES de Compartimentul Informare şi Relaţii Publice al IPJ Alba.

Potrivit sursei citate, în funcţie de rezultatul expertizei, respectiv al analizei obiectelor metalice, cercetările vor fi extinse cu privire la posibile fapte de furt şi braconaj arheologic.

Aflată pe Lista UNESCO, cetatea dacică de la Căpâlna a fost ridicată cel mai probabil la mijlocul secolului I î.Hr. de regele Burebista.

Conform legislaţiei în vigoare privind protejarea monumentelor istorice, judeţul Alba, prin Consiliul Judeţean Alba, are obligaţia să asigure paza sitului Căpâlna, să protejeze, să conserve şi să pună în valoare cetatea.

În 2012, CJ Alba a alocat 40.000 de lei pentru efectuarea unor studii necesare în vederea restaurării cetăţii dacice, susţinându-se la vremea respectivă că sunt deţinute toate aprobările necesare pentru începerea lucrărilor.

În 2014, era finalizată o documentaţie tehnico-economică privind restaurarea şi punerea în valoare a monumentului, iar CJ Alba a transmis Ministerului Culturii o solicitare de finanţare a lucrărilor, suma necesară fiind estimată atunci la peste 24,5 milioane de lei. Pe lângă restaurarea cetăţii, se avea în vedere şi amenajarea unui centru de informare şi reabilitarea căii de acces spre situl UNESCO, care parcurge un traseu lung de aproape doi kilometri de la şoseaua naţională, de pe DN 67C, prin pădure.

Din fortificaţia care a fost unul dintre punctele esenţiale în lanţul de apărare a principalelor treceri peste munţi spre Sarmizegetusa se mai pot vedea în prezent doar o parte din zidurile de piatră şi trei şanţuri de apărare. Perimetrul cetăţii avea aproape 300 de metri, cu un zid exterior, dar şi cu unul interior în care se afla turnul-locuinţă.

Cetatea a fost ocupată de romani în timpul primului război daco-roman (101-102 d.Hr.). În timpul celui de-al doilea război cu romanii, în anul 106, fortificaţia a fost incendiată.