Molotov este şi în prezent cetăţean de onoare al municipiului Cluj-Napoca

Fostul prim-ministru al Uniunii Sovietice Viaceslav Mihailovici Molotov (1890-1986), principalul semnatar al Pactului dintre Germania nazistă şi Uniunea Sovietică din 1939, cunoscut ca Pactul Molotov-Ribbentrop, continuă să fie cetăţean de onoare al municipiului Cluj-Napoca şi niciuna dintre adminstraţiile locale de după 1989 nu a considerat necesară retragerea acestui titlu.
Titlul de cetăţean de onoare al Clujului i-a fost conferit lui Molotov la 2 aprilie 1947, momentul fiind consemnat în ‘Registrul de intrare al Primăriei Cluj’ din acel an, document conservat la Filiala Cluj a Arhivelor Statului.
Istoricul Vasile Lechinţan de la Arhivele Statului este cel care a descoperit menţiunea oficială privind ‘conferirea cetăţeniei de onoare a Clujului excelenţei sale Molotov, prin adresa Ministerului de Interne Bucureşti, la 2 aprilie 1947’.
Primarul Emil Boc spune că nu a cunoscut, pînă în acest moment, informaţia referitoare la distincţia acordată lui Molotov în urmă cu 65 de ani. Edilul admite că este necesară retragerea acestui titlu şi a declarat că se va ocupa de demersurile cerute de o astfel de procedură. Municipalitatea deţine, în baza sa de date, numele tuturor personalităţilor cărora le-a fost acordat titlul de cetăţean de onoare după anul 1990, nu şi pe cele anterioare acestui an.
Molotov a fost susţinut în ascensiunea sa politică de Stalin. Succesorul lui Stalin, Nikita Hruşciov, l-a destituit pe Molotov din toate funcţiile de stat şi de partid. Molotov l-a însoţit pe Stalin la Conferinţa de la Teheran din 1943 la Conferinţa de la Yalta din 1945 şi la Conferinţa de la Potsdam care a urmat înfrîngerii Germaniei în cel de-al Doilea Război Mondial.
Pactul Molotov-Ribbentrop a avut un act adiţional secret. În baza acestuia, Uniunea Sovietică a transmis României la 28 iunie 1940 un ultimatum de 48 de ore pentru evacuarea Basarabiei şi a nordului Bucovinei. Bucureştiul a cedat, după 40 de ore, şi trupele sovietice şi ale NKVD au intrat în teritoriile româneşti, dar şi Ţinutul Herţei, nemenţionat în ultimatum. Populaţia românească a fost supusă la torturi, iar cei ce s-au opus au fost lichidaţi pe loc. Ulterior, Stalin a împărţit Basarabia, partea centrală luînd numele de Republica Sovietică Socialistă Moldovenească. Sudul Basarabiei a fost atribuit Ucrainei. Zeci de mii de localnici au fost deportaţi în Siberia, în lagăre de concentrare. După dezmembrarea Uniunii Sovietice, fosta Republică Sovietică Socialistă Moldovenească s-a declarat independentă la 27 august 1991 sub numele de Republica Moldova, iar la 2 martie 1992 a fost recunoscută de Organizaţia Naţiunilor Unite.