Mobilizare puţin omogenă, dar fără afiliere politică

Agerpres

Presa şi agenţiile internaţionale de ştiri acordă în continuare un spaţiu amplu protestelor din România, notînd că guvernul român depune eforturi să ţină în frîu escaladarea mişcării. Focalizarea protestatarilor este mai ales asupra demisiei preşedintelui Traian Băsescu şi organizarea de alegeri anticipate.

Nici după ce executivul român i-a dat medicului Raed Arafat postul de subsecretar de stat înapoi, angajîndu-se să-l includă pe acesta în echipa care ar urma să revizuiască proiectul de lege, demonstraţiile nu au încetat, protestatarii avînd alte planuri. Mai mulţi manifestanţi le-au declarat jurnaliştilor că tratamentul care i-a fost aplicat lui Arafat a fost doar “scînteia” care a declanşat protestele, dar că furia lor este mult mai profundă. Ei au o arie amplă de nemulţumiri, de la sărăcie la efectul măsurilor de austeritate legate de un program al FMI şi pînă la o creştere incoerentă a impozitelor. Unii chiar au cerut întoarcerea României la monarhie.

La mişcarea de protest participă un amestec ciudat de studenţi, pensionari şi săraci. Pînă acum protestatarii s-au ţinut deoparte de orice fel de afiliere politică, scrie The Economist, amintind că reprezentanţi ai opoziţiei care s-au aventurat în Piaţa Universităţii, inima protestelor, au avut parte de o primire rece. Analiştii apreciază că protestele marchează “startul campaniei electorale”.

Traian Băsescu, al cărui mandat expiră în 2014, s-ar putea vedea în postura de a conlucra cu un premier mai puţin docil decît Emil Boc, comentează The Economist. Deşi poate naviga pe apele învolburate ale prezentului, fostul căpitan de navă trebuie să se aştepte la furtuni în viitor.

Cotidianul american The New York Times subliniază că mii de protestatari s-au reunit joi în capitala României pentru a cere înlăturarea guvernului şi alegeri anticipate, în contextul în care o săptămînă de demonstraţii împotriva măsurilor de austeritate cu bătaie lungă şi anii de reforme dificile par să cîştige în forţă.

Frustrările economice s-au revărsat pe străzi în România, la fel ca în Spania şi Grecia. Protestatarii din Piaţa Universităţii din centrul Bucureştiului au scandat lozinci în care au cerut demisia preşedintelui Traian Băsescu şi a aliatului său, premierul Emil Boc.

Protestatarii şi-au focalizat o mare parte din furie asupra lui Traian Băsescu, al cărui stil de conducere a fost amplu criticat ca fiind din ce în ce mai autoritar, relevă ziarul. Ei au menţionat reducerea salariilor bugetarilor, pensiile îngheţate şi creşterea TVA, precum şi ceea ce au apreciat că este corupţia adînc înrădăcinată şi sentimentul mai larg că guvernul şi-a servit doar interesele proprii şi pe cele ale celor mai bogaţi.

New York Times a relevat că România a fost nevoită să apeleze la FMI, Banca Mondială şi UE în 2009 pentru alocarea sumei de 20 de miliarde de euro în împrumuturi de urgenţă (aproximativ 27 miliarde dolari la ratele de schimb de atunci). Drept răspuns, guvernul a adoptat măsuri dure pentru a ţine în frîu deficitul bugetar, care era de 7,3% din PIB în acel an.

El Pais, care titrează vineri “Românii, îndatoraţi pe viaţă şi lipsiţi de speranţă”, relevă că participanţii la protestele din România denunţă faptul că şeful statului, Traian Băsescu, se amestecă în treburile guvernului şi atrag atenţia că dorinţa sa de a fi mereu protagonist a atins limite ce frizează aroganţa.

Cea mai puţin omogenă mobilizare – şomeri, studenţi, revoluţionari şi intelectuali – de la căderea dictatorului Nicolae Ceauşescu, chiar în locul care a dus la prăbuşirea regimului, demonstrează indignarea faţă de reducerea salariilor, pensiile derizorii, majorarea taxei auto, exploatarea aurului în minele din Roşia Montană şi, mai ales, supunerea în faţa instituţiilor financiare care au făcut ravagii între români, comentează ziarul spaniol.

Protestele au luat prin surprindere şi opoziţia, Uniunea Social Liberală (USL), o alianţă formată din Partidul Social Democrat (PSD) şi Partidul Naţional Liberal (PNL).

Nimeni nu înţelege de ce premierul, Emil Boc, a ieşit la declaraţii de abia după patru zile de proteste, încercînd să calmeze populaţia şi să justifice măsurile de austeritate, notează El Pais. Reducerea cu 25% a salariilor în sectorul public, majorarea TVA de la 19 la 24% şi veşnica problemă a corupţiei au declanşat prima manifestaţie violentă de la venirea la putere a preşedintelui Băsescu, în 2004.

În actualul context, SUA au făcut joi un apel la manifestanţi şi la autorităţile române să “se abţină” de la orice “violenţă”, potrivit AFP. “Susţinem dreptul persoanelor din lumea întreagă de a protesta şi de a-şi exprima punctul de vedere în mod paşnic, dar facem apel atît la manifestanţi cît şi la autorităţi să se abţină de la orice violenţă”, a declarat Victoria Nuland, purtătorul de cuvînt al diplomaţiei americane în timpul briefing-ului de presă zilnic.