Mişcări tactice în perspectiva alegerilor comasate

ILIE CĂLIAN

Nu înţeleg exact ce intenţionează conducerea USL prin lansarea noii iniţiative – aceea de a introduce modelul american de validare a propriilor candidaţi la alegerile din acest an, în genul “alegerilor preliminare deschise”, în care cetăţenii, oricare, nu doar membrii partidelor din USL, să opteze pentru unii sau alţii dintre candidaţii propuşi. De altfel, încă nu s-a redactat forma exactă a felului în care se va derula acest proces, care are ca scop creşterea posibilităţilor partidelor din USL de a propune, la alegeri, candidaţi de care să fie siguri că vor obţine majoritatea voturilor. Nu sînt, teoretic, împotriva acestui sistem, care presupune ca, în adunările publice, să fie “lăsaţi” posibilii candidaţi în funcţie de reacţiile participanţilor.

Nu ştiu nici dacă USL va pune în discuţie şi candidaturi care erau deja fixate şi necontestate. Atîta doar că am anumite îndoieli. De exemplu, în legătură cu participarea virtualilor alegători la asemenea “alegeri preliminare”, în condiţiile în care nici la alegerile oficiale nu se înghesuie în cabinetele de vot. Apoi, nu ignor posibilitatea ca la aceste adunări publice să se impună, pînă la urmă voinţa activiştilor de partid mobilizaţi cu această ocazie, voinţă care, din diverse motive, n-ar coincide cu aceea a majorităţii votanţilor. În fine, n-ar fi exclus ca, la aceste adunări, să-şi bage coada şi PDL, UNPR şi UDMR, creînd falsă popularitate şi simpatie exact pentru candidaţii slabi ai adversarilor politici. Pe de altă parte, mă întreb la ce vor fi folosit sondajele pe care USL le-a făcut deja în toamnă.

Aş crede, mai degrabă, că această încercare va avea mai mult un efect tactic: vor fi folosite – ceea nu e rău – ca prilejuri pentru o mai largă difuzare a programului de guvernare al USL. Dacă este aşa şi doar în mai mică măsură se vizează refacerea listelor de candidaţi, e bine. Altfel, mi se pare că o reluare, altfel, a negocierilor de liste între cele trei componente ale USL ar fi păgubitoare.

De partea cealaltă, adică la PDL, lucrurile sînt mai clare. PDL a hotărît, în stil milităresc, prin preşedintele partidului, Emil Boc, lista celor care se vor ocupa de pregătirea alegerilor. Anume: Vasile Blaga, preşedintele Senatului, Roberta Anastase, preşedinta Camerei Deputaţilor, vicepreşedintele Elena Udrea, care conduce un minister bănos, prim-vicepreşedintele Gheorghe Flutur şi secretarul general Ioan Oltean. Binenţeles, peste toţi – Boc însuşi, care deţine controlul asupra banilor din fondul de urgenţă al primului ministru. Problema este că mie, cetăţean “contribuabil”, interesat de bunul mers al ţării, nu al unui partid, mi se pare inacceptabil ca şefii celor două Camere ale Parlamentului României să se angajeze în conducerea alegerilor pentru un partid – oricare ar fi el! -, în loc să conducă lucrările Legislativului României. Desigur, s-ar putea ca, în perioada campaniei electorale, să-şi ia concediu – dar asta nu înşeală pe nimeni. După cum nu sînt de acord nici ca un ministru – de la orice partid – să se implice, cu puterea şi fondurile pe care le are la dispoziţie, în campania electorală. (Doar în trecere reamintesc că nu sît de acord nici ca un ministru, membru al Executivului, să fie în acelaşi timp parlamentar, membru al Legislativului.)

În fine, la UDMR se simte oarecare emoţie. Pe de o parte, teama, de concurenţa Partidului Civic  Maghiar şi a Partidului Popular al Maghiarilor din Transilvania nu a fost anihilată de iniţiativa lui Tökés de a cere preşedintelui Băsescu să acorde un numar fix de locuri în Parlament pentru maghiari, indiferent de realitatea politică, adică de sprijinul pe care maghiarimea l-ar acorda sau nu unor politicieni, desfiinţînd pragul electoral, care ar urma să fie, însă, menţinut pentru celelalte partide politice (adică neetnice). Pe de altă parte, UDMR se teme că, şi dacă intră în Parlament, nu va ajunge la guvernare, dacă USL cîştigă cu 51%. Atîta doar că USL a spus clar că nu doreşte să cheme UDMR la guvernare.

Se pare, însă că, oricum, mitul posibilităţii de a guverna fără cele 6% ale UDMR se va spulbera. Nu datorită fărîmiţării politice a maghiarimii din Romînia, ci datorită rezultatelor recentului recensămînt … Desigur, în cazul participării mai hotărîte la vot a majoritarilor români.