Mihai Viteazul, omagiat la Cluj-Napoca

Voievodul Mihai Viteazul a fost omagiat joi la Cluj-Napoca în contextul aniversării a 421 de ani de la înfăptuirea primei uniri politice a celor trei ţări române. Ceremonia a avut loc la Monumentul Mihai Viteazul din Cluj-Napoca, iar printre participanți s-au numărat IPS Andrei Andreicuț, mitropolit al Clujului, Maramureșului și Sălajului, episcopul greco-catolic Claudiu Pop, prefectul Tasnadi Szilard, primarul Emil Boc, eurodeputatul Maria Grapini și fostul ministru PSD, Natalia Intotero.

Festivitățile au debutat cu depuneri de coroane de flori din partea Parlamentului României, a Parlamentului European, Instituției Prefectului Județului Cluj, Primăria Cluj-Napoca, a Consiliului Județean Cluj, UBB, a Casei de Cultură a Studenților „Dumitru Fărcaș”, partidelor politice și a mai multor organizații culturale și patriotice. După slujba de pomenire, IPS Andrei Andreicuț a subliniat în cuvântul de învățătură că Mihai Viteazul a fost conștient de ceea ce reprezinta el pentru întreaga creștinătate europeană. „Mihai a fost un creștin râvnitor și practicant și atunci când i-a scris starețului Cracoviei i-a spus așa: domnia ta, de fapt toți europenii, trebuie să ne ajute pentru că eu m-am ridicat la luptă cu această țărișoară mică. Am ridicat paloșul dar singur nu pot. Un părinte duhovnicesc ne-a relatat că atât de mult în campaniile sale a citit Pslatirea încât o știa pe dinafară. Un creștin practicant, un voievod european, un european mare care dorea să apere credința și cultura întregii Europe”, a spus IPS Andrei Andreicuț.

Prefectul Tasnadi Szilard a arătat că Mihai Viteazul a fost o personalitate comple a epocii sale, racordat la curentele moderniste ale vremii. „Să nu uităm că în timpul domniei sale, la Londra, domnea Elisabeta I care a creat condiții prielnice unirii Angliei cu Scoția. De asemenea, Mihai Viteazul a aderat la Liga Sfântă, înțelegând necesitatea luptei antiotomane pentru păstrarea libertății creștine. Faptul că Mihai Viteazul este un spirit modern este relevat de faptul că în armata sa se regăsesc alături de români, și cazaci, unguri din Ardeal, haiduci, germani, silezieni, sârbi, secui, așa cum remarca Nicolae Iorga”, a spus Tasnadi Szilard.

La rândul său, primarul Emil Boc a ținut să le mulțumească celor prezenți pentru faptul că au luat parte la evenimentul „politic, moral și de suflet” al tuturor românilor.

Edilul remarcat faptul că ziua de 27 mai este importantă pentru că acum 421 de ani Mihai Viteazul a unit pentru prima dată țările române. „De aici mulți au început să discute dacă a avut Mihai Viteazul conștiință românească. A fost Mihai Viteazul doar un cuceritor? Pentru mine și cred că pentru orice român aceas zi marchează ziua de naștere a procesului de constituire a națiunii române. Mihai Viteazul a avut conștiință românească. Evident, nu în sensul secolelor care au urmat pentru nicăieri în Europa nu se formase statele naționale la acea vreme. El a acționat în baza conștiinței de român, ca apărător al creștinătății împotriva Imperiului Otoman. Mihai Viteazul a ridica conștiința românească de la existența sa civică la existența politică a națiunii române din Transilvania”, a spus Boc, precizând că fără momentul Mihai Viteazul nu ar fi existat Horea, Cloșca și Crișan, nici Avram Iancu, nici Supplex Libellus Valachorum și nici Mișcarea memorandistă.

Prezent la eveniment, istoricul Ioan Bolovan, membru corespondent al Academiei Române, a afirmat că la 27 mai 1600, pentru prima oară, un conducător român apare în documente purtând titlul de “domn al Ţării Româneşti, al Ardealului şi a toată Ţara Moldovei”. „Mihai Viteazul a reușit această alăturare a celor trei țări în urma campaniilor desfăşurate în toamna anului 1599 în Transilvania, şi în primăvara anului 1600 în Moldova. El a devenit astfel oficial conducător al celor trei ţări româneşti. Ideea aceasta a unui regat al Daciei nu era nouă, cu 5 ani mai devreme principele Transilvaniei Sigismund Bathory a impus Moldovei și Țării Românești 2 tratate prin care s-a considerat suzeran al celor trei ţări, care în antichitate formaseră Dacia şi care, în spiritul Renaşterii, erau numite şi acum Dacia. Cercetări mai recente ale Acad. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, arată că deja lui Ștefan cel Mare i se atribuise într-un document titlul RE de Dacia ! Mihai Viteazul a unit cele 3 țări din nevoia de apărare a independenței Țării Românești, unde domnea din 1593, independență obținută cu multe sacrificii după ani de lupte cu turcii și tătarii. De aceea, era necesară concentrarea tuturor forțelor românești în fața Imperiului Otoman, coagularea unui front comun antiotoman de către Țara Românească, Moldova și Transilvania. Unirea de la 1600 a fost prin urmare rezultatul unui calcul politic-militar și economico-demografic, care i-ar fi îngăduit lui Mihai să mențină neatârnarea celor trei țări, dar fapta sa a avut și un sens vădit românesc, dovadă stau măsurile luate de el în favoarea românilor din Transilvania după recunoașterea sa de către Dietă ca principe. Unirea celor 3 țări sub stăpânire românească se arăta posibilă, el devenind, după cum apreciau contemporanii în spirit umanist, un restitutor Daciae”, a explicat istoricul. Universitarul clujean a menționat că Mihai a refăcut vechea Dacie în folosul românilor, așa cum au remarcat unii contemporanide-ai lui şi cum au subliniat apoi tot mai clar urmaşii. Sigiliul lui Mihai Viteazul, cuprindea simbolurile stemelor celor trei ţări române unite. Unirea nu a durat, fiindcă Polonia, Austria, Imperiul Otomani și nobilii maghiari erau împotriva lui Mihai şi fiindcă refacerea Daciei în spirit modern, în frunte cu un domn român nu avea nici condiţiile interne necesare și nici nu era convenabilă pentru marile puteri vecine. Dar Mihai Viteazul și fapta lui au devenit simbolul activ al luptei pentru unitate național-statală în epoca modernă, pe urmele deschise de Nicolae Bălcescu cu monografia sa dedicată domnului unificator. Așa cum spunea Nicolae Iorga, „De la 1600 nici un român n-a mai putut gândi unirea fără uriaşa lui personalitate, fără paloşul sau securea lui ridicată spre cerul dreptăţii, fără chipul său, de o curată şi desăvârşită poezie tragică”, încât putem așeza la temelia Marii Uniri desăvârșite la 1 Decembrie 1918 la Alba Iulia numele și fapta lui Mihai Viteazul”, a precizat istoricul.

 

C.P.

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut