Mesageri ai folclorului din Căşeiu pe micul ecran

În ultima perioadă, citim tot mai des în presă şi auzim la radio despre artiştii amatori din comuna Căşeiu, dar reprezentanţii folclorului din comuna amintită au dese apariţii şi la posturile de televiziune. La sfîrşitul săptămînii trecute, de exemplu, mesagerii folclorului de pe aceste meleaguri au fost prezenţi în studioul clujean AGRO TV, în cadrul emisiunii „Cîntecul şi vorba dulce” moderat de Maria Mateş, unde s-au bucurat de mare succes. Ei au prezentat acolo în direct spectacolul susţinut la sfîrşitul lunii ianuarie pe scena noului Cămin cultural din satul Rugăşeşti, localitate componentă a comunei Căşeiu. Cei 30 de dansatori şi solişti de muzică populară care s-au deplasat la Cluj-Napoca au prezentat un bogat program de obiceiuri şi tradiţii populare, specifice comunei din vecinătatea municipiului Dej, unde arta şi cultura ocupă un loc important în viaţa sătenilor. Totul a culminat cu un original joc în şură. Grupul a fost condus chiar de primarul comunei Căşeiu, Silviu Boldor, animatorul activităţii artistice din localitate, domnia sa cîntînd alături de ceilalţi membri ai ansamblului. A fost o emisiune reuşită, mai ales că revigorarera vechilor datini populare se află mereu mereu în centrul atenţiei celor care realizează emisiunile de folclor ale acestui post de televiziune. În cadrul emisiunii au fost prezenţi şi dansatorii Ansamblului „Mugurii Mintiului” pregătiţi de soţii Simion şi Sanda Berchi.

În comuna Căşeiu nu există sărbătoare sau eveniment artistic unde să nu apară pe scenă şi grupul de tradiţii, o formaţie alcătuită atît din bătrînii satelor, cît şi din tineri, continuatori ai obiceiurilor populare din această parte a judeţului Cluj. Este îmbucurător faptul că în ultimii ani şi în mediul rural apar noi formaţii artistice şi acestea sînt sprijinite de edilii comunelor. Astfel de iniţiative am consemnat în ultima perioadă şi în comunele Jucu, Iclod şi Bonţida, în ultima localitate existînd nu mai puţin de 3 ( ! ) ansambluri de dansuri populare româneşti, maghiare şi ţigăneşti.

SZ.Cs.