„Menținerea PSD pe primul loc (35%) și scăderea AUR (12%) par pe cât se poate de verosimile”

Un sondaj dat publicității recent este îndelung comentat zilele acestea, de politicieni și specialiști, deopotrivă.

PSD rămâne pe primul loc în opțiunile electorale ale românilor, potrivit unui sondaj CURS. Astfel, social-democrații ar obţine 35% din voturi dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, iar PNL ar obține 23% din voturi, în creștere față de lunile anterioare. AUR, în schimb, a ajuns aproape la jumătate față de ianuarie, cu 12%.

Pe locurile următoare se află USR, care ar obține 11% din voturi și UDMR, cu 5%. De asemenea, PMP reuşeşte să atingă pragul electoral pentru accesul în Parlament.

Sergiu Mișcoiu, profesor universitar la Facultatea de Studii Europene din cadrul UBB Cluj, subliniază că sondajul CURS ridică o serie de semne de întrebare.

„În primul rând, fiindcă este realizat la comanda unui partid care înregistrează cea mai mare creștere conform rezultatelor respectivului sondaj (PNL, +3%). Apoi, avem o perioadă foarte întinsă de timp în care a fost realizat sondajul (28 martie – 11 aprilie). De obicei, sondajele se realizează într-o perioadă de maxim trei zile, tocmai întrucât reprezintă instantanee ale opțiunilor alegătorilor care pot evolua. Ce garanție există că un cetățean care și-a manifestat o anumită opțiune pe 28 martie o menține si pe 11 aprilie? În fine, creșterea PMP (5%) este cel puțin îndoielnică, în condițiile în care singurele subiecte legate de acest partid au fost scandalurile legate de inițiativa unor lideri privind fuziunea prin absorbție cu PNL și, apoi, de decizia Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie conform căreia fostul preşedinte Traian Băsescu a colaborat cu Securitatea comunistă”, spune Sergiu Mișcoiu.

În opinia sa, menținerea PSD pe primul loc și scăderea AUR par pe cât se poate de verosimile, în acest sondaj.

„Menținerea PSD pe primul loc (35%) și scăderea AUR (12%) par însă pe cât se poate de verosimile. PSD și-a consolidat poziția de forță față de PNL în cadrul coaliției de guvernare și continuă să macine mărunt PNL, profitând de transformarea acestuia din urmă, prin participarea la structurile guvernării, într-un partid total dependent de aparatul de stat. AUR plătește copios polița apropierii sale de Rusia lui Putin, linia sa devenind impopulară pentru cetățenii care s-ar fi alăturat unui demers anti-establishment, dar care înțeleg necesitatea vitală ca România să rămână, din punct de vedere geopolitic, pe orbita occidentală. Totuși, AUR este chiar și în aceste condiții cu peste 3 procente peste rezultatul de la alegerile din decembrie 2020, ceea ce înseamnă că scăderea sa este conjuncturală și că AUR ar putea reveni la creștere după o eventuală soluționare, fie ea și parțială, a conflictului din Ucraina, în măsura în care se distanțează strategic față de „modelul civilizațional” de la Răsărit”, mai punctează Sergiu Mișcoiu.

Anca M. Colibășanu