MELODII DE PRIMĂVARĂ

 În seara zilei de duminică, 1 aprilie, pe scena Casei de Cultură a Studentilor Cluj-Napoca a avut loc concertul de muzică populară intitulat „Melodii de primăvară”, sustinut de orchestra „Lăutarii ardeleni” din Gherla, în organizarea Centrului Judetean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj, cu deosebita stăruinţă a directorului acestei instituţii, dl Tiberiu Groza, care a îndeplinit şi rolul de prezentator al evenimentului.

Nu a fost o păcăleală, ci o invitaţie sinceră la întîlnirea cu, poate, ultimii lăutari adevăraţi. Cu o istorie de sute de ani, breasla lăutarilor din Gherla „moare” frumos la începutul mileniului 3. Întotdeauna lăutarii au fost iubiţi, respectaţi şi căutaţi de locuitorii satelor sau oraşelor, pentru a le înfrumuseţa viaţa cu cîntecele lor la nunţi, botezuri, şezători, sărbători sau petreceri. Erau atît de iubiţi şi de respectaţi încît, uneori, erau angajaţi cu un an sau doi înainte, iar cînd acest lucru nu era nicicum posibil, se întîmpla ca nunţile să se ţină joia, numai pentru a avea posibilitatea de a avea la nuntă pe acei lăutari pe care mirii şi-i doreau. Astăzi, cînd în sărbătorile şi nunţile noastre şi-au făcut loc computerul, instrumentele electronice, CD-ul şi alte reprezentante ale tehnologiilor moderne, lăutarii şi-au pierdut încet dragostea şi preţuirea oamenilor, avute altădată. Din vremurile lor de glorie, cînd cîntau la nunţi care ţineau 3 zile ca-n poveşti, astăzi abia dacă mai sînt solicitaţi să meargă după mireasă, acompaniind alaiul mirelui la casa naşilor şi a miresei. În goana după modernitatea nunţilor occidentale, i-am uitat pe lăutari la poarta bisericilor. De-acolo nunta curge după un alt tipic „ocţidental”, care nu-i include şi pe lăutari. Ei se întorc acasă, tot mai trişti şi tot mai puţini, cu fiecare an care trece. Sînt nevoiţi să-şi găsească alte munci pentru a-şi întreţine familia, iar copiii şi-i dau la şcoli unde să înveţe meserie, lăutăria rămînînd doar o pasiune exersată între prieteni. Aşa se sting încet ultimii lăutari ai secolului 20. Ai secolului 20, pentru că secolul 21 nu mai produce lăutari, numai DJ.

În aceste condiţii, Centrul Creaţiei Populare Cluj şi-a asumat misiunea de susţinere şi promovare a lăutarilor din zona Gherla prin strîngerea acestora în orchestra „Lăutarii ardeleni” şi prezentarea lor publicului iubitor de folclor, prin spectacole organizate la Gherla, Dej şi acum, la Cluj-Napoca.

Orchestra „Lăutarii ardeleni” compusă din 33 de lăutari, în fruntea cărora s-a aflat dirijorul Bob Alexandru Siminic, unul dintre reprezentanţii lăutarilor care în 1957 formau prima orchestră profesionistă de muzică populară a Filarmonicii clujene, a prezentat publicului un impresionant număr de melodii populare din repertoriul de joc al mai multor zone folclorice din Transilvania (Cluj, Bistriţa, Mureş, Alba, Sălaj şi Arad), readucînd în atenţia publicului piese valoroase din patrimoniul naţional, interpretate cîndva de instrumentişti celebri, precum: Alexandru Ţitruş, Iosif Gherbe, Tibi Gheza, Virgil Muzur, Iosif Ghemant şi alţii.

În cadrul concertului a avut loc lansarea albumului muzical înregistrat de formaţia instrumentală Alexandru Bob Siminic din Gherla, un album special, realizat de Compartimentul Cercetare-Conservare Cultură Tradiţională din cadrul CJCPCT Cluj, cu un repertoriu muzical multietnic. Începută în anul 2007, activitatea de culegere şi arhivare a folclorului muzical interpretat de lăutarii din judeţul Cluj se concretizează în fiecare an prin realizarea a 5-6 albume muzicale cu cei mai valoroşi şi reprezentativi lăutari din judeţ, constituiţi în renumitele „trio-uri transilvane”. Albumul muzical lansat cu prilejul concertului susţinut la Cluj-Napoca de „Lăutarii ardeleni” completează o serie de 21 de albume editate de Centrul Creaţiei Populare Cluj, cu tarafurile şi rapsozii judeţului, albume pe care le puteţi asculta pe pagina de internet a instituţiei la adresa: traditiiclujene.ro

Concertul s-a bucurat de un deosebit succes, majoritatea celor prezenţi în sală fiind mari iubitori şi cunoscători de folclor, lăutari ai Clujului, care înţelegeau pe deplin momentul de crepuscul atins de breasla lăutarilor. Concertul lăutarilor gherleni a răsunat în aceste condiţii aproape la fel de dramatic şi de demn precum cel al orchestrei de pe Titanic. Aplauzele prelungite au încununat efortul artistic conjugat al celor 34 de instrumentişti prezenţi pe scenă, ce s-au străduit să demonstreze că Gherla a fost şi rămîne, încă, cea mai importantă vatră folclorică tradiţională a judeţului Cluj.

Etnomuzicolog
Mircea Cîmpeanu