Mediul de business clujean contestă măsurile fiscale

După mai multe luni de discuţii în spaţiul public despre creşteri de taxe sau taxe noi, Ministerul de Finanţe a pus în dezbatere publică proiectul de măsuri fiscale şi bugetare pentru reducerea deficitului bugetar din 2023 şi anii următori. Proiectul prevede creşteri de taxe, introducerea de taxe noi, economii la bugetul de stat şi măsuri de combatere a evaziunii fiscale.

Cunoscutul om de afaceri clujean Ștefan Gadola a catalogat măsurile fiscale şi bugetare pentru reducerea deficitului bugetar din 2023 şi anii următori ca fiind „alambicate, ciudate și discriminatorii”. „Categorit, impozitul trebuie plătit dar măsurile trebuie să fie clare, precise și să nu fie discriminatorii. Primul lucru care mi s-a părut ciudat a fost formula de calcul pentru impozitul de unu la sută pentru firmele care au cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro. Nu știu de unde le-au luat și cum au stabilit, dar nu sunt unitare. Trebuie să fie măsuri foarte clare și precise. Ar mai fi ciudat impozitarea mașinii care a costat mai mult de 375 de mii de lei la achiziție. Nu e totuna să fi fost cumpărată mașina acum trei ani sau astăzi.

Au mai fost astfel de măsuri ciudate cu TVA-ul de 5, de 9 la sută și 19 la sută la produsele cu zahăr sau fără zahăr. Nu știai dacă bei cafea cu zahăr sau fără zahăr ce TVA trebuie să plătești!

Creșterea TVA-ului de la 5 la 19 la sută la locuințele care au mai mult de 120 de mp. este discriminatoriu. Dacă eu am trei copii și am nevoie de spațiu mai mare voi plăti mai mult.

De ce oare nu se pune problema cine cumpără și pentru cine?! Sunt discriminatorii. În sfârșit”, a spus Ștefan Gadola.

El crede că măsurile vor afecta toate tipurile de companii. „Pe toate la atacă, pe unele mai mult, pe altele mai puțin. Sunt vizate și microîntreprinderile și întreprinderile mici și mari. Vă dați seama că este unu la sută din cifra de afaceri! Or, asta înseamnă 10 la sută din profit”, a explicat omul de afaceri clujean.

Întrebat dacă noile măsuri vor afecta mediul IT, Ștefan Gadola a spus că nu crede că va influența aceste domeniu. El crede că angajatorii din IT vor crește salariile astfel încât angajații să rămână în țară.

„La IT am văzut că în ultima vreme că nu mai e acea nebunie cum era acum patru sau cinci ani. Cred că deja unele firme s-au mutat în altă parte”, a spus Gadola.

În schimb, omul de afaceri clujean a apreciat măsurile luate pentru reducerea cheltuielilor publice. „Partea bună constituie măsurile care vizează reducerea cheltuielilor publice. Acolo este loc destul. Vă dau un exemplu foarte interesant din pandemie. Noi, ca firmă, am luat decizia să luăm măsuri pentru stoparea pandemiei. Am hotărât să lucrăm patru zile pe săptămână cu reducerea salariului în mod corespunzător. Știți că pe acea vreme s-au închis multe instituții de stat. Dar să îmi spuneți care instituție de stat au redus salariile atunci?!”, a punctat Ștefan Gadola.

„Permanenta indecizie”

La rândul său, economistul clujean Iosif Pop spune că acțiunile guvernului pentru modificarea Codului Fiscal, inițiate  încă din iulie 2022, au arătat necunoașterea realităților și permanenta indecizie, dovada, spune el, că s-a renunțat la majorarea cotei pe valoarea proprietăților imobiliare „datorită problemelor neștiute, de natură lipsei pregătirii tehnice”.

„Reluarea mediatizării nevoii aplicării de noi taxe, încă de primul trimestru I 2023, a generat multe reacții și proteste din partea celor poțențial afectați și o stare de lehamite permanentă. Deficitul bugetar a crescut alarmant, costul dobânzilor pentru împrumuturile scumpe a depășit cu mult cifra de 30 miliarde de lei din anul trecut iar amatorismul fiscal din România-practicat pentru interese politice și electorale-a fost devoalat de Studiul modificării Noului Cod Fiscal 2025-2023”, a declarat Iosif Pop.

Risipă nejustificată

El susține că o dezbatere publică bine pregătită și corect documentată ar fi fost mult mai utilă, precizând că nu ar fi necesitat 8-9 luni de tatonări, reacții și ambiguități.

„Calitatea Statului-de gospodar responsabil pentru cheltuirea banului public-ar trebui să dovedită ori de câte ori se cer taxe suplimentare.

De aceasta dată studiul susmenționat demonstrează risipa nejustificată în cheltuirea taxelor aplicate, un grad de colectare inacceptabil dar și efectele majore ale deciziilor greșite la favorurile permanente introduse în ultimii 7 ani în Codul Fiscal.

Suspendarea plății pensiilor speciale, restrângerea cu cel puțin 30% a aparatului statului la nivel central și local, modificarea legii salarizării bugetarilor, restrângerea la 300 a numărului parlamentarilor și la 12 a numărului ministerelor etc, reprezintă decizii prea mult amânate și compromisuri exploatate pe bună dreptate de  către sindicate și patronate”, spune economistul.

Iosif Pop arată că măsurile afișate dezbaterii publice confirmă nevoia acută de bani suplimentari și încearcă să echilibreze puțin povara fiscală între stat și cetățean, menționând că sub aspect moral statul nu mai deține  argumentele bunului gospodar. „Ca și cetățean onest sunt conștient că am obligații permanente față de stat însă  actualele deficite bugetare stau în responsabilitatea exclusivă a guvernelor care s-au perindat și a Parlamentului care le-a tolerat.

Cât privește taxa de solidaritate preconizată să fie aplicată băncilor, sunt total convins ca v-a fi plătită tot de contribuabilul corect și onest”, a spus finanțistul clujean.

Cosmin PURIȘ

 

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.