Mărturia fostului judecător Ioan Pop poate salva Muzeul “Octavian Goga” de la retrocedare

Numeroase persoane, atît din România cît şi din străinătate au găsit în legile proprietăţii un instrument important de a pune mîna pe cît mai multe clădiri, terenuri şi păduri de la noi din ţară. Foarte multe imobile au ajuns pe mîna unor pretinşi moştenitori, chiar dacă nu întodeauna dovezile privind dreptul de proprietate asupra acestora au fost suficient de concludente. Din păcate, fenomenul retrocedărilor a atins şcoli, spitale, gradiniţe şi edificii de cultură. Unul dintre edificiile culturale de mare importanţă vizate pentru retrocedare este Muzeul memorial “Octavian Goga” din Ciucea.

Pretinşi urmaşi ai Veturiei Goga, soţia poetului Octavian Goga, se luptă în instanţă de mai mulţi ani să pună mîna pe complexul muzeal de pe malul drept al Crişului Repede. Procesul se află în ultima etapă, iar ultimele probe apărute la dosar par să clarifice şi mai mult dreptul de proprietate al statului român asupra acestui castel.

În urmă 2005, Florin-Gheorghe Mureşan, Radu Mureşanu, şi Eugenia Mureşanu, care se pretind a fi urmaşi ai Veturiei Goga, au deschis o acţiune în revendicare pentru Muzeul “Octavian Goga” din Ciucea, chemînd în faţa instanţei Judecătoriei Sectorului IV din Bucureşti Statul Român, Judeţul Cluj, Ministerul Finanţelor Publice şi Primăria comunei Ciucea. Ei solicită constatarea nulităţii absolute a donaţiei făcute de Veturia Goga Statului Român şi repunerea în posesia complexului de clădiri care au aparţinut soţiei poetului, iar pentru bunurile care nu mai pot fi restituite în natură cer despăgubiri.

Domeniul de la Ciucea a fost cumpărat de Octavian Goga în 1920 de la Bontza Berta, văduva poetului maghiar Ady Endre. Valoarea tranzacţiei a fost de 280 mii de coroane, bani pe care Goga i-a împrumutat de la banca Agricolă. Domeniul cuprinde castelul şi mai multe anexe gospodăreşti. În castelul reconstruit în perioada interbelică de Goga se află astăzi muzeul Memorial “Octavian Goga”. Muzeul adăposteşte o vastă colecţie de covoare, port popular şi alte obiecte de artă populară adunate de către Octavian Goga de pe toate meleagurile ţării, precum şi o impresionantă bibliotecă. În grădină se află mausoleul poetului şi al soţiei sale, Veturia Goga. Tot în grădină se află o biserică de lemn din sec. XVI adusă aici de către Octavian Goga.

Conform documentelor, întregul complex a fost donat de Veturia Goga, în anul 1966, statului român. Văduva poetului a făcut acest get pentru a respecta testamentul lui Goga, care prevede că, după moartea sa şi a soţiei sale, “toate bunurile deţinute de ei să fie donate statului român, iar la Ciucea să fie înfiinţat un muzeu care să poarte numele poetului”. Oferta de donaţie a fost autentificată sub numărul 1209/1966, iar prin decizia 132/1966 a Sfatului Popular Cluj a fost acceptată donaţia. În prezent contrucţiile şi clădirile complexului muzeal de la Ciucea se află în proprietatea Judeţului Cluj. Cu toate documentele care certifică donaţia făcută de Veturia Goga în favoarea statului român, pretinşii urmaşi ai acesteia, care arată că sînt strănepoţi de frate, cer să fie puşi în posesia domeniului de la Ciucea.

În 2012, după nu mai puţin de 24 de termene de judecată, o instanţă bucureşteană a apreciat că demersul celor trei este neîntemeiat, respingînd cererea de revendicare. Hotărîrea nu a fost definitivă, iar pretinşii urmaşi ai Veturiei Goga au înaintat apel la Curtea de Apel Bucureşti. Ultimul termen în faza de apel a procesului a avut loc în 30 septembrie, ocazie cu care a fost audiat în calitate de martor fostul preşedinte al Tribunalului Cluj, Ioan Pop. Acesta susţine ca, în perioada în care Veturia Goga a făcut actul de donaţie privind domeniul de la Ciucea, era judecător în cadrul Judecătoriei Huedin şi că a cunoscut-o personal pe soţia poetului. Pop a explicat ca Veturia Goga a decis să doneze statului român castelul de la Ciucea deoarece, pe de o parte, a dorit să respecte dorinţa poetului iar pe de altă parte, veniturile ei erau prea mici pentru a putea suporta cheltuielile de întreţinere a acestui obiectiv.

Potrivit lui Pop, Veturia Goga a cerut ca, după transferul dreptului de proprietatea în favoarea statului român, să fie numită administrator al muzeului, tocmai pentru a-şi rotunji veniturile. Martorul a subliniat că actul de donaţie conţine toate elementele de formă şi de fond prevăzute de legislaţia de atunci şi că acesta a fost făcut cu consimţămîntul deplin al Veturiei Goga.

Potrivit lui Pop, Veturia Goga nu a regretat niciodată că a renunţat la muzeu, ci, dimpotrivă, s-a arătat de nenumărate ori mulţumită că acest edificiu a ajuns la statul român.

Următorul termen de judecată va avea loc în loc în 25 noiembrie, cînd instanţa ar putea să se pronunţe asupra apelului.

C.P.