Mărișelul păstrează cel mai spectaculos obicei de Crăciun din România

Singurul obicei românesc din perioada Sărbătorii Crăciunului înscris pe lista UNESCO este întâlnit în comuna clujeană Mărișel. Colindul Junilor sau colindul de ceată bărbătească este o tradiție păstrată cu sfințenie în acest sat din Țara Moților iar în acest an a atras sute de turiști atât din țară cât și din străinătate.

Judeţul Cluj se mândreşte, din anul 2014, cu includerea în Patrimoniul Cultural Imaterial UNESCO a „Colindului Junilor de la Mărişel”. De Crăciun, junii din Mărişel formează două cete, fiecare formată din 12 membri, în curtea bisericii. Conduşi de un staroste, care poartă căciulă de miel pe cap, feciorii  merg din casă în casă pentru a colinda, împlinind, prin zgomote şi dans viguros, un ritual de purificare: spiritele rele sunt alungate din orice gospodărie. Tinerii sunt primiţi în toate casele şi serviţi cu bunătăţile culinare de Crăciun. În casele unde sunt fete de măritat, jocul şi cântecele invocă o însoţire, pentru Anul Nou care va începe în câteva zile.
Și în acest an, conform tradiției, tinerii din Mărișel, îmbrăcați în straie populare au pornit să anunțe în casele localnicilor Nașterea Domnului. Misiunea nu a fost deloc ușoară deoarece junii au avut de parcurs prin zăpadă foarte mulți kilometri, Mărișelul fiind comuna cu cea mai mare suprafață din România, cu case răspândite din văi și până pe culmile de deal. Cu toate acestea, pe parcursul a două zile, cetele de colindători au reușit să colinde fiecare gospodărie din satul aflat la peste 1000 de metri altitudine. Pe lângă casele localnicilor, junii au intrat și în pensiunile agroturistice din zonă pentru a vesti Nașterea Mântuitorului. Astfel, sutele de turiști români și străini care au ales să-și petreacă Sărbătoarea Crăciunului la Mărișel au putut să vadă una dintre cele mai originale tradiții din această parte a Europei. Mulți dintre ei au spus că au ținut să vină de Crăciun în această localitate din Apuseni pentru obiceiurile cu totul deosebite pe care comunitatea de aici le păstrează cu sfințenie.
Obiceiul este atât de vechi şi bine conservat încât în 2014 Colindul Junilor de la Mărișel a fost inclus în patrimoniul UNESCO.

Şapte tradiţii româneşti pe lista Patrimoniului Cultural Imaterial UNESCO

Lista Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii cuprinde 470 de obiceiuri, ritualuri, tehnici legate de meşteşuguri tradiţionale şi practici sociale din 117 ţări.
Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură (UNESCO) este cunoscută pentru implicarea sa în protejarea bunurilor culturale şi naturale din lume. În 1972, prin Convenţia privind Protecţia Patrimoniului Cultural şi Natural al Lumii, a fost propusă o listă de 12 obiective din lume cuprinse în patrimoniul UNESCO. În prezent, în Lista Patrimoniului Mondial figurează 1.073 de bunuri şi locuri, din 167 de state.
Întrucât patrimoniul nu înseamnă doar clădiri, monumente istorice sau ale naturii, UNESCO a întocmit în 2008 şi o Listă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii, în care au fost cuprinse tradiţii şi expresii orale, incluzând limba ca vector al patrimoniului cultural imaterial, artele spectacolului, practici sociale, ritualuri şi evenimente festive, cunoştinţe şi practici referitoare la natură şi la univers, tehnici legate de meşteşuguri tradiţionale. Aceasta reuneşte 470 de elemente din 117 ţări.
Iată câteva dintre tradiţiile culturale imateriale care au fost recunoscute de UNESCO: Castells, turnul uman din Spania, Jultagi, mersul pe frânghie din Coreea, pescuitul creveţilor cu calul, în Belgia. Din România au fost incluse ritualul Căluşului, nominalizat şi acceptat în noiembrie 2005; Doina, inclusă în octombrie 2009; ceramica tradiţională de Horezu, inclusă în decembrie 2012, Feciorescu de Ticuș, meșteșugul covoarelor tradiționale de perete, practicile culturale asociate zilei de 1 martie şi Colindatul în ceată bărbătească, inclus pe lista Patrimoniului Cultural Imaterial UNESCO.
Cosmin PURIŞ