Marinela Marc, inspector școlar general: Ar trebui să se acorde mai multă atenție activităților de formare a profesorilor evaluatori

Inspectorul școlar general al IȘJ Cluj, prof. Marinela Marc, este de părere că ar trebui să se acorde mai multă atenție activităților de formare a profesorilor evaluatori, iar pe de altă parte, la sfârșitul activității de evaluare a lucrărilor de la examenele naționale ale elevilor, „să se verifice cu multă atenție corectitudinea transcrierii notelor de pe borderourile de notare ale profesorilor evaluatori, pe lucrări, și introducerea notelor în aplicația electronică a ministerului”.

În felul acesta, spune Marinela Marc, n-ar mai exista diferențe atât de mari între notele inițiale de la examene, și cele de după soluționarea contestațiilor.

 – Cum apreciați rezultatele obținute de elevii clujeni anul acesta la examenele de Evaluare Națională și Bacalaureat? Care considerați că este explicația faptului că, deși la Evaluarea Națională clujenii au fost primii, iar la Bacalaureat, pe locul 2 pe județe, rata de promovare, pentru ambele examene, este mai scăzută decât anul trecut?

– Consider că rezultatele elevilor clujeni sunt foarte bune și în acest an, rata de promovare la examenul național de Bacalaureat fiind de 88,44%, peste media națională (80,5%), iar la Evaluarea Națională, 87,56%, față de media națională, 76,4%.

La examenul național de Bacalaureat, m-am bucurat să văd că în topul liceelor cu rată mare de promovare, pe lângă liceele teoretice și colegiile naționale, cu care eram obișnuiți să fie în top, în acest an avem și licee tehnologice cu rezultate foarte bune: Colegiul Economic „Iulian Pop” Cluj-Napoca (100%), Colegiul „Emil Negruțiu” Turda (100%), Colegiul de Servicii în Turism „Napoca” (95,35%), ceea ce pentru mine reprezintă un progres uriaș și un argument că în școlile noastre se lucrează cu responsabilitate.

Sigur că procentele sunt mai mici față de anul trecut, dar, în general, la nivel național, rata de promovare a examenelor este mai mică în acest an. Explicațiile pot fi multiple, dar cred că a contat și faptul că, prin noua structură a anului școlar, nu s-au susținut tezele semestriale, care erau un bun prilej de evaluare standardizată la nivelul unității de învățământ, faptul că a existat, pe lângă săptămâna dedicată activităților din programul național „Școala altfel”, și „Săptămâna Verde” și greva din ultimele săptămâni de cursuri, care i-a scos pe elevi din ritmul activităților de învățare.

– Elevii s-au declarat nemulțumiți de modul de evaluare a lucrărilor la examenele naționale, având în vedere că, de exemplu, la această sesiune a Bacalaureatului, la proba de Limba și literatura română, „300 de lucrări au avut note modificate cu peste un punct și jumătate”. Care este părerea dvs despre sistemul actual de evaluare? Ce anume considerați că ar  trebui modificat sau îmbunătățit?

– Într-adevăr, foarte multe note au fost modificate după contestații, și în județul Cluj, și la nivel național. Și eu, de multe ori, mă întreb cum pot exista diferențe atât de mari, mai ales acolo unde o notă de 9,60, de exemplu, devine 10 după contestații, pentru că la o notă maximă nu ar trebui să fie loc de interpretare, mai ales la disciplinele exacte, cum este matematica. Pe de o parte, poate că ar trebui să se acorde mai multă atenție activităților de formare a profesorilor evaluatori, iar pe de altă parte, la sfârșitul activității de evaluare a lucrărilor, să se verifice cu multă atenție corectitudinea transcrierii notelor de pe borderourile de notare ale profesorilor evaluatori, pe lucrări și introducerea notelor în aplicația electronică a ministerului.

De multe ori, greșelile nu se produc la evaluarea propriu-zisă, ci sunt erori umane, care se produc la transcrierea notelor, din cauza gradului ridicat de oboseală.

– Care au fost zonele din județ cu cele mai slabe rezultate la examenele naționale din acest an și care considerați că sunt cauzele acestor rezultate?

– La examenul național de Bacalaureat, liceele cu rezultatele cele mai slabe sunt: Liceul Special pentru Deficienți de Vedere Cluj-Napoca (20%), Colegiul Tehnic de Transporturi „Transilvania” Cluj-Napoca (26%), Liceul Tehnologic „Someș” Dej (27,27%), Liceul Tehnologic Special pentru Deficienți de Auz Cluj-Napoca (30%), Liceul Tehnologic particular UCECOM „Spiru Haret” Cluj-Napoca (36,59%).

La liceele speciale, având în vedere specificul acestor școli, putem accepta că nu se poate mai mult, dar la celelalte, vom face verificări cu privire la concordanța notelor din timpul școlii cu mediile de la examen. Este foarte posibil să avem situații în care absolventul să fi avut doar media 5,00 la clasă, medie care se obține nu doar din evaluări scrise pe modelul itemilor de la examenul de Bacalaureat, ci și prin alte metode și instrumente de evaluare, or la Bacalaureat este nevoie de media 6,00 pentru a promova. Pe de altă parte, la clasă mediile se rotunjesc crescător, în favoarea elevului, de exemplu o notă de 4,50, în catalog devine 5,00, pe când la examen nu se întâmplă așa. Mai este situația elevilor care nu au potențial intelectual pentru a termina un liceu cu promovarea examenului de Bacalaureat și ai căror  părinți nu înțeleg această realitate și nu acceptă să meargă spre învățământul profesional, chiar dacă sunt conștienți că nu vor putea promova examenul de Bacalaureat.

La Evaluarea Națională, școlile cu medii sub 5,00 sunt: Cătina, Feleacu, Măguri-Răcătău, Luna, Cămărașu, Bobâlna, Cojocna, Bonțida, Palatca, Ceanu Mare, Școala Profesională Poiana Turda și Școala Gimnazială „Traian Dârjan”.

Observăm că, în afara ultimelor două școli din urban, dar cu populație școlară preponderent de etnie rromă, celelalte școli gimnaziale sunt din mediul rural.  România se împarte în continuare între două sisteme educaționale, în urban și rural – la care sesizăm diferențe atât de acces la informații, cât și la oportunități suplimentare de educație și valori culturale și sociale. Dacă în ultimii ani s-a investit mult în infrastructura educațională din mediul rural, există încă multe nevoi (laboratoare, săli de sport și biblioteci bine echipate, transport școlar), care sperăm să fie rezolvate prin proiectele depuse prin PNRRR și să contribuie la creșterea calității actului educațional și, implicit, la progres școlar.

– Care sunt școlile din rural cu cele mai bune rezultate la examenele naționale din acest an?

– Școlile din Săcuieu, Călățele, Borșa, Băișoara, Mihai Viteazu, Râșca, Chiuiești, Iclod au media generală la examenul de Evaluare Națională peste 7,00, reprezentând rezultate mai bune decât unele școli din mediul urban, ceea ce demonstrează o foarte bună implicare a școlilor în procesul de pregătire a copiilor.

– Ce măsuri apreciați că sunt necesare, în viitor, pentru a diminua diferențele de rezultate dintre rural și urban?

– Școala este oglinda comunității, cu alte cuvinte implicarea autorităților în accesarea de proiecte care să contribuie la creșterea calității vieții și a nivelului de trai va conduce la așezarea tinerilor în mediul rural, la popularea școlilor, ceea ce va motiva și cadrele didactice să se titularizeze și să dorească să facă performanță.

În ceea ce ne privește, vom continua monitorizarea școlilor, accesarea de proiecte care vizează asigurarea egalității de șanse pentru elevii din zone dezavantajate și derularea în continuare a parteneriatelor între școlile din mediul rural cu școli din mediul urban, care își propun desfășurarea de activități împreună, lecții ținute de cadre didactice din urban la școli din mediul rural, vizite, schimburi de bune practici pe toate dimensiunile activității din unitățile de învățământ.

M. TRIPON