Mărgău. Măsurişul oilor într-un program european

 Se spune, nu fără temei, că în Munţii Apuseni, viaţa are sens doar dacă se contopeşte cu natura. Şi cum la Mărgău, Răchiţele, Buteni, Ciuleni şi Scrind, natura este definită prin acest imens univers pictural, nu poţi să nu subscrii acestei simbioze seculare, plină de culoare şi inedit. Cei ce s-au gîndit la geneza programului „Descoperă Mărgăul: apă, pămînt şi foc”, au avut suficientă inspiraţie, dar şi motivaţia mediului. Aici găseşti acea natură ce încă îşi menţine sănătatea ei….sălbatică, în al cărei areal se află Masivul Vlădeasa, Cascada Vălul Miresei, Lacul Scrind, o sumedenie de peşteri, Pietrele albe, impresionantele Rîpe Roşii şi dealul Păltiniş, iar în curgătoarele ape cristaline se zbenguie păstrăvul curcubeu, păstravăul fîntînel, lostriţa şi alte înotătoare. Pe versanţii împăduriţi, ce urcă pînă la 1500 m poţi întîlni o varietate de patrupede, între care reprezentative sînt: căprioarele, cerbul carpatin, mistreţul, rîsul, lupul, veveriţa, pîrşul mare, dihorul şi vidra.

Într-un asemenea decor, s-a desfăşurat duminică, pe platoul din Valea Firii, prima ediţie a festivalului Măsurişul oilor, unde, în pofida ploilor interminabile, sute de localnici şi din alte zone ale Clujului au venit să asiste la un frumos program ce pune din nou în valoare obiceiurile şi tradiţiile mărgăuanilor, care se vor redescoperite prin acest program finanţat de Fondul European pentru Dezvoltare Regională, prin Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului. Coordonatorii programului au editat o mapă bogată cu materiale publicitare, în care se regăsesc un mare număr de colaje foto în broşuri şi pliante, diafilme şi o hartă a acestui segment al Apusenilor, a căror lecturare îţi dă şi răspunsul la întrebarea: Ce poţi face la Mărgău?

La Mărgău poţi face chiar multe lucruri benefice, între care: drumeţii, călătorii tematice, cum ar fi cele speologice, ciclism, turism de rezistenţă şi ştiinţific şi sejururi turistice, concursuri pe diferite teme, însă nu pot fi neglijate tradiţiile şi meseriile ce încă nu dispar din acest ţinut montan de unde plecau odinioară geamgii cu coviltirul în spate în toată ţara şi se înţelegeau prin acea limbă păsărească a lor, numită Gumutasca. De altfel, un dialog gumutascian au oferit unii geamgii şi participanţilor la acest festival, semn că tradiţiile nu pier chiar aşa de uşor.

Iată şi programul festivalului Măsurişul oilor. La ora amiezii, după mulsul mioarelor de la cele două stîne aflate în Valea Firii şi măsuratul laptelui, preoţii din Răchiţele şi Mărgău au sfinţit locul, oile şi produsele lor. În bucătăriile de… campanie, bărbaţi şi femei puneau în cazane şi ceaune uriaşe cele necesare pregătirii tocăniţei de miel, facerii sarmalelor şi a balmoşului, care au clocotit pe focuri pînă la ora 14, cînd a început consumul lor la discreţie, după ce s-au servit şi ciocnit pahare cu tărie produsă în cazanele de la Bociu. Că produsele au fost pe gustul tuturor, au confirmat şi coreenii sudişti, care au urmărit de la cap la coadă acest ceremonial, ajungînd aici prin Asociaţia de prietenie româno-coreană.

Desigur, nu au lipsit concursurile specifice crescătorilor de oi, adică tunsul şi confecţionarea halăurilor de adăpat din lemn de plop. La prima întrecere, ciobanul Adrian Farcaş a fost cel mai bun, iar la tăiatul şi scobitul lemnului, echipa formată din bacii Marin Lazăr şi Vasile Răşinari s-au clasat pe primul loc.

Componenta cultural-artistică a fost şi ea de excepţie, adică la înălţimea spaţiului unde s-a şi desfăşurat. Meritul îi aparţine exclusiv directorului Centrului Creaţiei Populare Cluj, Tiberiu Groza, care l-a avut ca invitat de onoare pe maestrul Dumitru Fărcaş, al cărui taragot a chemat Apusenii la marea sărbătoare. După acest plăcut recital, au urcat pe scenă grupuri de jucători din Răchiţele, ansamblul profesionist Cununa transilvană şi soliştii Mariana Morcan, Amalia Codorean Chindirş, tinerii interpreţi Iulia Bucur, Livia Hetea, Marian Dascăl, ansamblul Dor transilvan, prezentînd o suită de jocuri populare transilvane, iar taraful Casei de Cultură Huedin, a asigurat orchestraţia jocului la şură.

Din programul gîndit şi prezentat de Tibi Groza nu au lipsit cei 10 meşteri populari din Asociaţia meşterilor populari clujeni, care au oferit mai multe eşantioane realizate de ei din ţesături, cusături, cojocărie, lemn, ceramică şi sticlărie. Prin acest festival de sfîrşit de florar, Mărgăul şi-a deschis definitiv porţile, inclusiv ale sufletului, pentru dorita cunoaştere a întregului său univers.

Dumitru VATAU