Marele Premiul a

Marele Premiul al Salonului Naţional de Restaurare a revenit specialiştilor Muzeului Etnografic al Transilvaniei Cluj – Napoca

Muzeul Olteniei din Craiova a fost timp de patru zile, 26 – 29 octombrie, gazda unui eveniment major pentru viaţa spirituală, Restaurarea Patrimoniului – identitate culturală 1975 – 2015, marcîndu-se astfel 40 de ani de la înfiinţarea laboratoarelor zonale de restaurare – conservare în România (Legea nr. 63/30 octombrie 1974), o activitate neîntreruptă, cu rezultate dintre cele mai bune şi de mare vizibilitate, referindu-mă la mii de obiecte de patrimoniu salvate de la distrugere şi dispariţie, urmare a altor mii de oe de cercetare şi lucru responsabil în laboratoare.

Evenimentul în sine a propus trei mari expoziţii, Tandreţea porţelanului, Atitudini şi Salonul Naţional de Restaurare, asupra căruia mă şi opresc în rîndurile ce urmează.

Peste 100 de specialişti din ţară (23 de muzee) şi d epeste hotare şi-au dat întîlnire în cadrul Salonului Naţional de Restaurare, expoziţie în care au fost expuse peste 200 de obiecte de patrimoniu, restaurarate şi conservate în perioada 2014 – 2015. Au fost expuse obiecte diverse ca materiale folosite, de la ceramică – sticlă – porţelan la metal, lemn, carte veche, documente, textile şi piele, metalo – plastie, o activitate meritorie, dovadă că avem specialişti buni şi foarte buni în acest domeniu.

O dovedeşte şi faptul că Marele Premiu al Salonului Naţional de Restaurare, secţiunea lemn policrom, a revenit specialiştilor clujeni Maria Juravle, Ioan Butnariu, Mioara Mihaela Sîntiuan, Dana Benkara şi Emanuel Nicula Andreica, toţi de la Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Cluj – Napoca, manager dr. Tudor Sălăgean.

Distincţia a fost acordată pentru restuararea tavanului casetat provenit de la biserica din Vechea, judeţul Cluj, biserică pictată în anul 1751, de către maestrul transilvănean Laurenţiu Umling cel Bătrîn.

Este vorba despre un număr de 20 de casete pictate care au fost restaurate în primăvara acestui an, fiind prezentate publicului clujean în expoziţia ‘Moştenirea dinastiei de tîmplari – pictori Umling : cazul tavanului pictat din Vechea’, deschisă la Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Cluj – Napoca, în perioada august – septembrie 2015.

Revin la tîmplarii – pictori Umling, referindu-mă la trei generaţii. 36 din biserici (judeţele Cluj, Sălaj, Bistriţa), păstrează tavanele casetate, dar şi mobilierul pictat de tîmplarii – pictori Umling. De referinţă rămîn cele 47 de casete pictate care aparţin tavanului bisericii reformate din Vechea, judeţul Cluj.

Demostene ŞOFRON