Manuela Marin, muzeograf clujean: „Pentru tineri, Revoluția din 1989 este ceva ce s-a întâmplat cândva, demult, ceva îndepărtat…”

O expoziție inedită din centrul municipiului Cluj-Napoca ne aduce aminte de evenimentele din decembrie 1989, atunci când românii și-au câștigat libertatea. Manuela Marin, muzeograf în cadrul Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei, subliniază că istoricii nu au, nici în acest moment, o viziune completă și o versiune definitivă despre ceea ce s-a întâmplat în urmă cu 32 de ani, însă un lucru e cert: a fost o revoluție a tinerilor, care au ales să dea jos comunismul lui Nicolae Ceaușescu, în loc să îl construiască. 

Reporter: Ce a însemnat Revoluția din  decembrie 1989 la Cluj și cum a început ea, aici?

Manuela Marin: Revoluția din decembrie 1989 de la Cluj trebuie văzută într-un context mai larg, național. A început la Timișoara, acesta fiind primul oraș care s-a declarat liber de comunism pe 20 decembrie. Evenimentele din Cluj-Napoca au fost influențate de ceea ce s-a întâmplat la București. Știm că în 21 decembrie, Nicolae Ceaușescu convoacă acel miting mare prin care își propune să îi condamne pe așa numiții huligani din Timișoara și evident este huiduit, lucru care se vede la televizor. Acesta este impulsul care îi determină pe clujeni, o mână de oameni, să înceapă propria lor revoluție. Prima dată, după fuga lui Ceaușescu, din clădirea cu Librăria Universității, s-a auzit „Victorie! Victorie! Victorie!”. În acea zonă era Călin Nemeș, împreună cu un grup de prieteni. Au încercat inițial să îi mobilizeze pe trecători să protesteze și ei, dar nu au reușit. S-au întors în jurul orei 15. în fața Băncii  Naționale, încerând din nou să îi oprească pe trecători. Era sărbătoare, deși Crăciunul nu se sărbătorea în mod oficial, toată lumea se pregătea de sărbătoare. Încercările lor (n.red de mobilizare) s-au lovit de indiferența trecătorilor, ei spunând că nu se pot implica pe motiv că au familie, că le este frică. Cel care a luat inițiativa a fost Călin Nemeș care a oprit o Dacie, în intersecție, în care s-a urcat și a încercat să le spună trecătorilor despre ce se întâmplă la Timișoara, unde – a spus el – „mor frații noștri, haideți să facem și noi ceva”. În momentul în care a oprit circulația, a început să se adune lumea, era lume multă în acea zonă. A fost adusea Armata, o unitate de la Florești care era formată din tineri, cărora li s-a spus că vor trage în ținte vii. Li s-au dat gloanțe adevărate și li s-a spus „împușcați-i, că nu sunt oameni!”. Dacă ne uităm în fotografii, vom vedea niște militari în termen speriați, erau foarte tineri. Acest detașament militar ajunge în Piața Unirii, spiritele se încing, Călin Nemeș merge către căpitanul care comanda acest detașament militar, au o altercație, căpitanul cade și ordonă deschiderea focului fără avertisment.

A doua parte a evenimentelor, când problema devine serioasă, se desfășoară atunci când muncitorii de la Combinatul de Utilaj Greu împreună cu  cei din zona industrială vin spre centrul orașului. Și ei aflaseră ce se întâmplase, ca toată lumea, de la Europa Liberă. Vin din zona industrială, pe strada Horea și sunt întâmpinați la Podul de peste Someș. Sunt întâmpinați tot de Armată și tot așa, se trage. Mai spre seară au început să iasă locuitorii din Mănăștur, opriți în zona în care se află acum Platinia, unde, la fel, s-a tras. A mai fost și zona Piața Mărăști, deci Revoluția din Cluj trebuie văzută într-un context.

Reporter: Cum percep oamenii astăzi evenimentele din 1989, dar mai ales tinerii?

Manuela Marin: Nici în acest moment  istoricii nu au o viziune completă și o versiune definitivă despre ceea ce s-a întâmplat la Revoluția din 1989. Din experiență, pot să vă spun să tinerii nu  știu mare lucru despre ceea ce înseamnă comunism, iar revoluția este ceva îndepărtat, care nu îi privește. Am ținut câteva ateliere și pot să vă spun că pur și simplu nu știau nimic și nu își puteau  imagina cum stăteau oamenii, în acea perioadă, la coadă să cumpere mâncare sau cum copiii de vârsta lor trebuiau să facă muncă patriotică, deși nu își doreau acest lucru. Pentru ei revoluția este ceva ce s-a întâmplat cândva, demult.

Acea siguranță economică, cu ghilimelele de rigoare, să zicem, era cu prețul libertății. Tinerii nu prea înțeleg acum aceste lucruri. Dar revenind la evenimentele de atunci, eu cred că în mintea oamenilor ar trebui să rămână faptul că în decembrie 1989 au ieșit în stradă tineri, a fost o revoluție a tinerilor și vreau să atrag atenția asupra unui aspect important și anume că sunt tineri născuți după interzicerea avortului, sunt așa numiții decreței, cei care trebuiau să construiască comunismul lui Ceaușescu, ei sunt cei care l-au dat jos de fapt. Asta mi se pare că trebuie să rămână și că, indiferent de ce s-a întâmplat în culise, pentru că nu se va ști probabil niciodată, rămâne revolta din stradă, sacrificiul unor oameni, al unor tineri care au avut curajul să iasă și să protesteze. Este o lecție ce trebuie să rămână, cineva a murit pentru ca noi să ne bucurăm de libertate.

Reporter: Ce ne puteți spune despre expoziția inedită din centrul orașului, ce pot clujenii să vadă acolo?

Manuela Marin: În expoziția intitulată Expoziție de forografie dedicată eroilor și martirilor Revoluției din decembrie 1989, al cărei vernisaj a fost marți, am dorit să surprindem personajul comun, românul care a ales să iasă în stradă. Am ales să facem acest lucru prin intermediul fotografiei, pentru că o fotografie spune mai mult ca o mie de cuvinte… Ne-am gândit că pe interiorul expoziției să oferim o cronologie a evenimentelor, să începem cu Timișoara, să continuăm cu Clujul, să ne uităm apoi la ceea ce se întâmplă la București și să încheiem cu fuga lui Nicolae Ceaușescu, iar pe exterior este ceea ce s-a întâmplat după fuga lui Nicolae Ceaușescu. Aici am încercat să surprindem Clujul, Timișoara, Bucureștiul. Din aceste orașe am avut fotografii. Partenerul nostru a fost Agerpres, care ne-a oferit imaginile din București și Timișoara, iar pentru Cluj – Răzvan Rotta. Este, practic, un excurs cronologic al evenimentelor din 1989, prin intermediul unor imagini. Expoziția este pe Bulevardul Eroilor, pentru cei care doresc să o vadă.

Reporter: Ce alte expoziții mai aveți pe tema aceasta, a evenimentelor din 1989?

Manuela Marin: Expoziția intitulată O istorie a Crăciunului la Cluj – Christmas History, care poate fi văzută la unul din mallurile din orașul nostru. Acolo se poate vedea ce s-a întâmplat după 21 decembrie, pentru că toată lumea vorbește de 21 decembrie la Cluj, dar mai puțin despre ce a urmat. Acolo puteți vedea ce au făcut clujenii în 22 decembrie, de exemplu, de acolo puteți afla și că în 26 decembrie au fost înmormântați cei care au murit la Cluj, că primul ziar liber a fost Adevărul care acum este Făclia și că oamenii au stat la coadă ca să îl cumpere. Toate aceste elemente sunt incluse într-un panou. Este o trecere în revistă a felului în care s-a sărbătorit atunci Crăciunul și Anul Nou.

Interviu realizat de Anca M. Colibășanu