”Manevra Flotantul”, o practică de succes la Cluj în alegerile din iunie

Ca în fiecare an electoral, satele și comunele din județul Cluj au cunoscut mișcări de populație neobișnuite, un aflux de alegători cu vize de flotant care au decis pe alocuri alegerea primarilor. În primele trei luni din 2024, numărul celor care și-au mutat reședința în localitățile din județ s-a dublat față de precedentele patru luni.

În perioada 01.09. 2023-31.12.2023, în județul Cluj s-au eliberat 4.894 de mențiuni de reședință activă, adică viză de flotant, în diverse localități din județul Cluj. Dintre acestea, aproximativ 3345 de persoane și-au obținut viză de flotant în orașele clujene iar restul au ales să-și stabilească adresa secundară în localitățile din zona rurală a județului Cluj.

De la începutul anului și până în luna aprilie numărul celor care au cerut viză de flotant în localități din județul Cluj s-a dublat. Concret, în perioada ianuarie-aprilie 2024 au fost emis 9458 de vize de flotant, 5005 dintre acestea fiind în orașele clujene.

Creşterea considerabilă a numărului de persoane care și-au mutat reşedinţa în an electoral nu a fost întâmplătoare. Acest fenomen a luat amploare în perioada premergătoare alegerilor locale din 9 iunie. Sunt comune în care 20 la sută dintre cei care s-au prezentat la urne au fost cu flotant. Acest lucru nu se explică decât prin faptul că unii dintre candidați, pentru a se asigura că vor câștiga alegerile, s-au folosit de „rețeta flotantul”, determinând diverse persoane să-și stabilească domiciliul secundar în unitatea administrativă din care a fost candidatul pentru a-l putea alege. Votul celor cu viză de flotant a decisiv în localitățile cu dispută electorală mare, unde diferența dintre candidați poate fi de doar câteva voturi. Un caz interesant a fost la Petreștii de Jos unde din septembrie și până în decembrie 2023 s-au eliberat 4 vize de flotant iar în acest an din ianuarie și până la începutul lunii aprilie 141 de vize de flotant.

La începutul campaniei electorale pentru locale, Făclia de Cluj a solicitat Direcției Județeană de Evidență a Persoanelor Cluj să ne comunice situația vizelor de flotant de anul trecut și de de la începutul anului și până în luna aprilie. Direcția Județeană de Evidență a Persoanelor Cluj ne-a comunicat că solicitarea a fost transmisă la București, la Direcția Generală de Evidență a Persoanelor. În răspunsul primit ni s-a comunicat că datele sunt cu caracter personal și că nu pot fi transmise. În același document s-a precizat că procesarea acestor informații necesită mult timp și costuri iar pentru a obține datele e nevoie să plătim o taxă.

În acest context am renunțat să insistăm la Direcția de Evidență a Persoanelor pentru a primi datele și am apelat la alte canale și alte mijloace pentru a vedea evoluția vizelor de flotant în contextul alegerilor locale.

Astfel potrivit datelor obținute, la nivelul orașelor din județul Cluj, situația vizelor de reședință active eliberate în perioada 01.09 2023-31 12.2023 a fost următoarea: Câmpia Turzii-49 vize de flotant, Turda-299 vize de flotant, Cluj-Napoca-2586 vize de flotant, Dej-223 vize de flotant, Gherla 113 vize de flotant și Huedin-73 vize de flotant. În perioada 1 ianuarie-4 aprilie 2024, numărul vizelor de reședință active eliberate în aceste orașe era mult mai mare. Astfel la Câmpia Turzii figurau 80 vize active de reședință, la Cluj-Napoca, 4110 de vize de reședință, Gherla-133, Turda-294, Huedin-125. La Dej, numărul vizelor de reședință active a rămas 263.

Deosebit de interesantă e situația vizelor de flotant în comunele din județul Cluj. Deși în unele unități administrative din zona rurală a județului Cluj nu a existat niciun factor de ordin social sau economic care să fi generat un aflux de populație spre acestea, numărul persoanelor cu viză de flotant a crescut destul de mult în primele trei luni ale acestui an față de anul trecut.

Printre unitățile administrativ teritoriale din zona rurală în care numărul vizelor active de reședință eliberate în primele trei luni din 2024 este mult mai mare decât media se numără comuna Ciurila. Din documentul obținut de Făclia reiese că, de la 1 ianuarie și până în 10 aprilie 2024, aici au fost acordate 226 de vize „flotanți”. Comparativ, din septembrie și până în decembrie 2023 la Ciurila s-au eliberat 66 de vize de flotant. Un număr mare de „flotanți” apare în primele trei lui din 2024 și în comuna Sânmartin. Este vorba de 193 de persoane în condițiile în care numărul celor înscriși pe listele electorale aici a fost de 894 de persoane.

La Palatca, o comună în care s-au prezentat 596 de persoane la urne, de la începutul anului și până în 10 aprilie s-au solicitat 115 vize de flotant, iar la Jichișu de Jos s-au cerut în această perioadă tot 115 vize de flotant în condițiile în care s-au prezentat la vot 791 de persoane.

Și la Recea Cristur, comuna care a avut un singur candidat la funcția de primar, apar 74 de solicitări de flotant în perioada ianuarie aprilie 2024. Alte comune cu număr destul de ridicat de mențiuni de stabilire a reședinței în actul de identitate în primele trei luni din 2024 sunt: Geaca-209, Apahida-106, Chinteni-116, Dăbâca-135, Bobâlna-121 și Vultureni125.

Comparativ, în perioada septembrie-31 decembrie 2023, la Palatca au fost eliberate 2 vize de flotant, la Jichișu de Jos 34 de vize, la Recea Cristur-18 vize, la Geaca-0 vize, la Apahida-84 de vize, la Chinteni-22 de vize, la Dăbâca-34 de vize, la Bobâlna-7 vize iar la Vultureni 3 vize.

De la șase luni la 60 de zile

Tocmai pentru a descuraja manipularea votului prin acordarea de vize de flotant, Parlamentul a stabilit printr-o lege din iulie 2023 că acestea trebuie eliberate cu cel puțin șase luni înainte de alegeri pentru a conferi drept de vot.

Un an mai târziu însă, Ordonanța de Urgență a Guvernului din martie 2024, prin care s-a decis comasarea alegerilor locale (devansate cu trei luni) și europarlamentare, a introdus o derogare de la această normă. Astfel, la alegerile locale din 9 iunie au putut vota în alte localități decât cea de domiciliu toți cei care au obținut viza de flotant cu cel puțin 60 de zile înainte de data alegerilor. Au putut astfel vota toți aceia care și-au obținut flotantul până în 9 aprilie 2024.

„Prin derogare de la prevederile art. 18 alin. (41) din Legea nr. 115/2015, cu modificările și completările ulterioare, la alegerile pentru autoritățile administrației publice locale din data de 9 iunie 2024, cetățenii cu drept de vot care și-au stabilit reședința în circumscripția electorală cu mai puțin de 60 de zile înaintea datei scrutinului își vor putea exercita dreptul de vot doar în comuna, orașul, municipiul sau subdiviziunea administrativ-teritorială a municipiului în care își au domiciliul”, se preciza în art. 14 din OUG 21/2024.

Câteva zeci de voturi pot face diferența în comunele mici

Președinta asociației Funky Citizens, care a avut aproximativ 1.200 de observatori la alegerile din 9 iunie, spune că au existat mai multe situații de voturi numeroase pe listele suplimentare, pe bază de flotant, ceea ce s-a mai întâmplat și în alți ani, relatează Radio Europa Liberă.

„Unde sunt astfel de situatii, într-adevar, e un semn de întrebare. O explicație pe care am auzit-o la aceste alegeri e că sunt muncitori sezonieri”, a detaliat Elena Calistru.

Analistul politic al Expert Forum, Septimius Pârvu, e mai direct și spune că este destul de evident că metoda flotantului e încă folosită la alegeri, chiar și cu limitările legate de data de eliberare a acestuia.

„Adeseori, persoane sunt aduse să voteze, iar într-o comunitate cu doar câteva sute de locuitori contează foarte mult 50-100 de voturi, vedem că sunt primari aleși cu un vot diferență”. explică Pârvu, citat de aceeași sursă..

El spune că atâta vreme cât acest fapt e cunoscut, autoritățile ar trebui să se folosească de instrumentele pe care le au pentru a deconspira persoanele care au legătură cu localitatea respectivă doar în ziua votului.

Metoda ”Flotantul”, deși legală din punct de vedere tehnic, poate deforma opțiunea comunității, adaugă Pârvu.