Majoritatea angajaţilor români şi-ar schimba slujba pentru un salariu mai bun

Doar doi din zece salariaţi români din mediul privat se declară loiali companiei pentru care lucrează, în timp ce 70% spun că ar lua în considerare o schimbare dacă găsesc o variantă mai bună, iar la polul opus, 10% dintre ei nu cred deloc în loialitatea faţă de un angajator.

Studiul de specialitate UP! Your Service arată că principalul motiv care afectează loialitatea salariaţilor români faţă de angajator este nerecunoaşterea meritelor, susţin 44,8% dintre participanţii la studiu. Conform cercetării, un rol important îl are şi salariul, împreună cu beneficiile extra-salariale acordate de companie (32,3%), precum şi volumul mare de muncă (28%), mediul de lucru stresant (24,8%) ori controlul exagerat al activităţii (24%). Loialitatea faţă de locul de muncă mai este influenţată negativ şi de lipsa oportunităţii de a avansa în carieră (20,6%), procesele de lucru greoaie (17,8%), relaţia cu şeful (16,8%), lipsa oportunităţii de dezvoltare pe plan profesional (16,5%), pedepsele sau penalizările (14,2%) sau relaţia cu colegii (12%).
Patru din zece salariaţi din mediul privat consideră că managerii nu le încurajează şi sprijină dezvoltarea, iar mai bine de jumătate dintre ei spun că nu primesc un feedback valoros de la manageri care să îi ajute să se dezvolte sau consideră că organizaţia nu investeşte în ei, oferindu-le posibilitatea de a învăţa lucruri noi. Totodată, aproape 60% consideră că organizaţia pentru care lucrează nu le dă şansa să îşi construiască un plan de carieră sau să promoveze şi nici nu oferă cursuri de formare care să îi ajute să îşi construiască abilităţi de care au nevoie pentru a-şi dezvolta activitatea, mai arată studiul.
Când vine vorba despre ce face angajatorul actual pentru a-şi loializa angajaţii, o treime dintre respondenţi nu consideră că organizaţia în care lucrează desfăşoară iniţiative de loializare. Ceilalţi spun că printre metodele de loializare întâlnite în compania lor se numără încurajarea lucrului în echipă (33,1%), mediul de lucru plăcut şi relaxat (24,5%), exprimarea liberă a ideilor şi feedback-ul constant (23,9%), pachetul complex de beneficii extra salariale (16,5%), echilibrul între viaţa profesională şi cea personală (16,5%). Mai puţini sunt cei care se bucură de faptul că organizaţia oferă şanse egale de dezvoltare şi avansare în carieră pentru toţi angajaţii săi (14%), organizează evenimente dedicate familiilor angajaţilor săi (9,2%), le arată constant angajaţilor cât de importanţi sunt pentru companie (8,5%).

Românii lucrează, în medie, 33,4 ani

Durata estimată a vieţii profesionale în Uniunea Europeană a fost în medie de 36 de ani în 2017, în creştere cu trei ani comparativ cu anul 2000. Datele furnizate de Oficiul European de Statistică (Eurostat) arată că cea mai îndelungată durată a vieţii profesionale din UE s-a înregistrat în Suedia (41,7 ani), Olanda (40,1 ani), Danemarca (39,6 ani), Marea Britanie (38,9 ani), Estonia (38,5 ani) şi Germania (38,4 de ani), iar cea mai scurtă în Italia (31,6 ani), Croaţia (32,5 ani), Grecia (32,7 ani), Belgia (32,9 ani), Bulgaria (33 ani), Luxemburg (33,2 ani), Polonia (33,3 ani) şi România (33,4 ani). La nivelul UE, durata vieţii profesionale variază de la 32 de ani în Italia la 42 de ani în Suedia.
În România, durata estimată a vieţii profesionale în 2017 a fost în medie de 33,4 ani, în scădere faţă de 36 de ani în anul 2000.