Mai multe ONG-uri propun municipalităţii să se angajeze în câştigarea titlului Cluj, Capitală Verde a Europei

Obiectivele titlului de Capitală Verde a Europei sunt de a recompensa oraşele care au un palmares în atingerea unor standarde înalte de mediu, de a promova modele de bune practici, dar şi de a încuraja administraţii, cu performanţe anterioare mai scăzute, în a se angaja în atingerea unor obiective ambiţioase de dezvoltare sustenabilă – se arată într-un comunicat de presă transmis pe adresa redacţiei, la iniţiativa Uniunii Salvaţi România (USR) – Cluj, de reprezentanţii Societăţii Organizate Sustenabil (SOS), Asociaţia pentru Protecţia Urbanistică a Clujului (APUC), Centrul pentru Mediu Construit (CMC) şi Fundaţia Desire. „Comunităţile Clujului pot fi unite din nou în jurul unor proiecte de anvergură care să propună soluţii unde oraşul este deficitar ca infrastructură sau ca politici publice. În mod normal, Clujul nu poate lua titlul cu infrastructura existentă, dar Comisia premiază şi oraşele care au realizat eforturi considerabile de la demararea candidaturii. Cred că energiile oraşului care s-au galvanizat în jurul Capitalei Culturale Europene pot fi mobilizate din nou în jurul unor probleme care îi preocupă pe clujeni zi de zi: de la traficul în oraş, la insuficienţa spaţiilor de petrecut timpul liber ori lipsa unui sistem de colectare selectivă la sursă” afirmă Adrian Dohotaru, reprezentantul Societăţii Organizate Sustenabil (SOS).

SOS recomandă trei mari arii de intervenţie: apropierea civică a spaţiilor publice şi crearea unui sistem de spaţii verzi la nivelul oraşului (mai multe parcuri şi locuri de joacă, deschiderea curţilor şcolilor, concursuri de proiecte pentru noi spaţii publice mai ales în cartiere, creşterea cantităţii de rezervaţii în jurul oraşelor etc); sistem eficient de colectare selectivă şi reciclare, în paralel cu consultarea oamenilor din Pata Rât pentru obţinerea unor locuri de muncă decente şi pentru desegregarea ghetoului din jurul rampelor de gunoi poluante şi crearea unui sistem de transport sustenabil prin încurajarea mobilităţii alternative la traficul auto privat printr-un transport public coerent, printr-o reţea de piste de biciclete şi a unor coridoare pietonale în afara zonelor de trafic auto. „Clujul e un oraş unde observăm că se întâmplă permanent lucruri bune. Totuşi, credem că mai sunt multe de făcut. Centrul pentru Mediu Construit (CMC) a sesizat periodic încălcări ale legii spaţiilor verzi nr. 24/2007 prin toaletări abuzive (uneori chiar defrişări) de arbori. Deşi orasul are suprafeţe mari în curs de restructurare şi urbanizare (3784 ha) încă asistăm la presiuni pentru a construi pe spaţii verzi în păduri şi livezi. O altă problemă e cea a mobilităţii. Credem că pe lângă achiziţia de autobuze performante se mai poate face mult în direcţia unui transport sustenabil. Vedem oraşe care îşi propun fie renunţarea completă la automobilul personal în anumite zone (Oslo în zona centrală până în 2020, Hamburg în 40% din oraş până în 2034) sau interzicerea maşinilor cu motorizare cu combustibil. Copenhaga e un oraş al bicicletei, deşi acum 50 de ani lucrurile arătau altfel, iar Londra vrea să recupereze investind peste 600 milioane de lire în infrastructura velo. Pe lângă câştigarea titlului care aduce beneficii oraşului, o asemenea candidatură are potenţialul de a pune la aceeaşi masă actori diverşi care să colaboreze pentru atingerea unor obiective. Împreună şansele de a le duce la îndeplinire sunt mai mari, iar echipa CMC s-ar bucura să se poată implica într-un astfel de demers” afirmă Mihai Racu, reprezentantul CMC.

„Nici un efort nu va fi prea mare dacă rezultatul ar conduce la creşterea calităţii vieţii şi la promovarea unui stil de viaţă sănătos. Susţinem orice idee în acest sens. Toate aceste propuneri vin ca necesităţi absolute pentru un oraş precum Clujul anului 2016. Este de datoria noastră să identificăm soluţii în vederea edificării de noi spaţii publice şi consider că reluarea ideii Parcului Est / Între Lacuri sau ceva similar ar fi o soluţie, iar folosirea mijloacelor alternative de mobilitate ar trebui să însemne normalitatea şi autovehiculul personal să fie excepţia”, consideră Levente Elek, reprezentantul Asociaţiei pentru Protecţia Urbanistică a Clujului (APUC).

„Nu sunt adepta acestor competiţii, dar dacă ele sunt cadre care pun presiune asupra administraţiei locale în direcţii ce îmbunătăţesc un pic viaţa tuturor, atunci susţin o astfel de candidatură a oraşului Cluj, gândindu-mă la co-cetăţenii, tovarăşii şi prietenii mei din Pata Rât. Cum îmi închipui eu capitala verde? Ca un oraş ce îşi apreciază muncitorii care asigură curăţenia lui: prin salarii decente, prin asigurarea unor condiţii de muncă adecvate, prin garantarea accesului lor la locuinţe sociale adecvate. Toţi cetăţenii se revoltă împotriva guvernanţilor săi care ţin mii de persoane în condiţii locative insalubre ce le periclitează viaţa. Un oraş verde nu tolerează rasismul de mediu, adică rasismul ce acţionează prin intermediul plasării persoanelor de etnie romă sau exploatării muncii lor în medii toxice. Un oraş verde nu iubeşte doar spaţiile verzi ca teritorii de care se bucură clasa de mijloc sau clasele mai privilegiate. Un oraş verde este un oraş al solidarităţii sociale care luptă împotriva exploatării şi inegalităţilor”, subliniază Eniko Vincze, Fundaţia Desire. „Dacă tot nu vom fi capitala culturală a Europei, hai să fim capitala verde a Europei! Asta presupune ca oraşul să treacă la următorul nivel, înseamnă o viziune urbanistică progresistă şi responsabilă, clădiri verzi, ecologice, curăţenie pe şantiere, un plan de mobilitate urbană coerent, parcuri generoase în fiecare cartier, sentimentul de comuniune şi apartenenţă la comunitate, colectarea selectivă a deşeurilor, lipsa gardurilor între blocuri şi chiar case, practic tot ceea ce admirăm şi ne încântă de fiecare dată când vizităm ţări civilizate”, adaugă Ovidiu Nistor, Uniunea Salvaţi România – filiala Cluj.

ONG-urile menţionate precizează că lista aderenţilor rămâne deschisă, propunând, totodată, autorităţilor demararea unor consultări pentru a dezbate posibilităţile de a demara proiectul candidaturii.

A.S.