Lutierul Nicolae Vădan, din Râșca, recunoscut ca ”Tezaur Uman Viu”

Ministerul Culturii și Identității Naționale a acordat titlul de „Tezaur uman viu” constructorului clujean de instrumente muzicale din lemn, Nicolae Vădan.

„În urma cercetărilor efectuate în perioada 2003-2016 asupra activității meșteșugărești a lui Nicolae Vădan, s-a constatat, pe lângă o evidentă evoluție și dobândirea unei experiențe profesionale înalte, faptul că meșterul clujean construiește exclusiv instrumente din componența mai vechii formule tradiționale a trio-ului transilvan: ceteră (vioară), contră (violă) și gordon (un violoncel legat pe după gât), astăzi reprezentat de instrumentele moderne: vioară, violă, contrabas. De asemenea, continuă tradiția de construcție învățată în atelierul predecesoriului său, reparatorul de instrumente Pavel Onoaie, care la rândul său a fost îndrumat de lutierul ceh Jan Maracek, refugiat de război la Cluj, reparator și constructor de instrumente. În construcția acestor instrumente, Nicolae Vădan utilizează numai lemn din pădurile românești, cu prioritate din Munții Apuseni, Valea Someșului Mic, din apropierea satului său de origine (com. Râșca, jud. Cluj). În același timp, probează instrumentele de unul singur, întrucât cunoaște arta interpretării instrumentale de la tatăl său, care a fost unul dintre „ceterașii” munților Apuseni, și abordează un stil de interpretare propriu și inconfundabil, învățat din satul natal, conform folclorului muntenesc specific, de pe cursul inferior al râului Someșul Mic” – informează Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (CJCPCT) Cluj.

Conform sursei citate, lutierul Nicolae Vădan a construit până acum aproape 100 de instrumente performante, „care corespund nu doar interpretării muzicii populare, ci și  celei clasice”. „De-a lungul timpului a câștigat încrederea instrumentiștilor amatori și profesioniști din țară, dar și din străinătate și este deseori căutat la atelierul de reparații al Academiei de Muzică «Gheorghe Dima» Cluj-Napoca de instrumentiști profesioniști, precum Gabriel Croitoru, Nicușor Silaghi, George Dudea, și este mereu vizitat de dirijori ai unor orchestre binecunoscute – Ovidiu Barteș (orchestra «Cununa Transilvană» Cluj-Napoca) și Nicolae Botgros (Orchestra «Lăutarii» Chișinău) ș.a. De asemenea, desfășoară o bună colaborare cu multe instituții culturale ale municipiului Cluj-Napoca, ce au nevoie de serviciile sale: Filarmonica Transilvania, Opera Română, Liceul de Muzică «Sigismund Toduță», Școala de Muzică «Augustin Bena», Orchestra profesionistă «Cununa Transilvană», punând la dispoziția lor totalitatea cunoștințelor sale teoretice și tehnice acumulate” – precizează CJCPCT, într-un comunicat al Consiliului Județean Cluj remis, vineri, presei.

Conform aceluiași document, județul Cluj deține șapte titluri de „Tezaur Uman Viu”, prin: rapsodul popular Vasile Soporan din Frata, Formația instrumentală „Zorile” din Mociu (Țuli Carol, Covaci Băbuț, Covaci Alexandru, Bumb Cornel), dansatorii Dumitru Moldovan și Elisabeta Moldovan din Frata, dansatorul Lovasz Kuli Ferencz din Vișea, ceterașul Alexandru Ciurcui (Șandorică) din Soporu de Câmpie și constructorul de instrumente muzicale din lemn, Nicolae Vădan, din Râșca.

Programul „Tezaure umane vii” – una dintre inițiativele UNESCO privind salvgardarea, păstrarea și transmiterea patrimoniului cultural imaterial – vizează, pe de o parte, „creșterea gradului de recunoaștere și vizibilitate a păstrătorilor și transmițătorilor elementelor de patrimoniu cultural imaterial în cadrul comunităților din care fac parte, al specialiștilor și al publicului larg”, iar pe de altă parte, identificarea acelor persoane care, „făcând dovada caracterului excepțional al performării, sunt capabile să transmită un anumit element de patrimoniu imaterial, în forma și cu mijloacele tradiționale nealterate”, contribuind astfel la asigurarea viabilității acestuia.

M. T.