Lt. col. Ion MOLDOVAN, inspector şef ISU „Avram Iancu”: Prioritatea noastră cea mai mare este finalizarea Centrului Judeţean de Conducere şi Coordonare a Intervenţiilor (II)

Finalizarea Centrului Judeţean de Conducere şi Coordonare a Intervenţiilor şi a Dispeceratului Integrat este, în acest moment, „cea mai mare prioritate” – declară, în partea a doua a interviului acordat ziarului Făclia, inspectorul şef ISU „Avram Iancu”, lt. col. Ion Moldovan. O prioritate care nu le exclude însă pe cele de dotare, lipsurile fiind, în momentul de faţă, extrem de multe, pe toate palierele de intervenţie.

– Aţi explicat, în prima parte a interviului, cum aţi gîndit centrul de pregătire pentru situaţii de urgenţă care urmează să fie înfiinţat la Beliş. Cum aţi gîndit subunitatea de pompieri şi SMURD care urmează să fie înfiinţată aici?

– Am gîndit-o ca o subunitate de genul şi de dimensiunea celei de la Mociu, care să asigure intervenţiile în caz de urgenţă pentru zona respectivă. Era nevoie de o astfel de subunitate, acolo, întrucît zona era descoperită. Este adevărat, avem subunitatea de la Huedin, dar, datorită reliefului, datorită stării drumurilor, sînt locuri în care de la Huedin se ajunge greu.

– Accidentul aviatic din ianuarie a demonstrat din plin cît de greu se ajunge în anumite zone ale comunei Beliş sau ale comunelor învecinate, mai ales iarna!

– Este o zonă muntoasă şi de aceea trebuia să găsim soluţii. Prin înfiinţarea unei subunităţi, la Beliş, am considerat că vom putea ajunge mai repede la pacienţii din zonă sau la intervenţiile pe care le avem, pe partea de pompieri.

– În afară de proiectul de la Beliş, ce alte proiecte aţi preluat de la gen. Şomlea sau de la col. Ungur şi în ce fază sînt acestea?

– Este acel Centru Judeţean de Conducere şi Coordonare a Intervenţiilor, gîndit împreună cu Consiliul Judeţean Cluj, pe care l-am preluat într-o fază, să zic aşa, de mijloc, în sensul că a fost finalizată partea de finisare şi de modernizare din inspectoratul nostru, urmînd să înceapă dotarea. Ca şi costuri, dotarea este cea mai scumpă. Este vorba de dotare cu mobilier, dotare cu aparatură de calcul, dotare cu instrumente şi mijloace de comunicaţie pentru Dispeceratul Integrat.

Este un proiect foarte util, de fapt un proiect necesar pentru judeţul Cluj. Sper ca anul acesta să finalizăm partea de dotare cu mobilier. Urmează apoi partea de dispecerizare, şi aici vorbesc de Dispeceratul Integrat.

– Ce presupune acel Dispecerat Integrat?

– Dispeceratul Integrat va aduna la un loc toate instituţiile care gestionează situaţiile de urgenţă – Poliţie, Pompieri, SMURD, Serviciul de Ambulanţă, Jandarmi, pentru o coordonare mai exactă în caz de accident şi pentru eficientizarea intervenţiei. Entităţile pe care le-am enumerat fiind toate în acelaşi loc, se pot lua decizii imediate în situaţii de urgenţă. De exemplu, într-un accident rutier cu mai multe victime, un rol important îl are şi Poliţia, dar şi Serviciul de Ambulanţă, şi Pompierii, şi SMURD-ul şi Jandarmeria. Sînt instituţii care, toate, trebuie să intervină. Ei bine, la momentul acesta, cum funcţionează? Persoana de afară, cetăţeanul, dacă are o problemă, sună la 112. Acesta preia apelul de urgenţă şi-l distribuie spre una dintre entităţile pe care le-am enumerat. Într-un dispecerat integrat însă, în momentul în care ai preluat cazul, ştii imediat cum şi cu cine să îl rezolvi.

– Seamănă cu situaţia generată de lipsa unui spital de urgenţă monobloc. Pacientul cu politraumă ajunge la UPU, după care este purtat la diversele clinici de specialitate – ortopedie, neurochirurgie etc., cînd toate ar trebui să fie la un loc. Dacă toate ar fi la un loc, s-ar scurta timpul de intervenţie şi pacientul ar suferi, poate, mai puţin.

– Cam aşa este şi cu apelul de urgenţă. Reducerea timpului de răspuns la un apel de urgenţă este pentru noi, dar şi pentru cetăţeanul care sună, prioritară. Vă daţi seama că pentru omul care are o urgenţă, timpul se dilată, un minut este cît zece. Or, prin dispeceratul integrat, timpul de răspuns, timpul de intervenţie se va scurta foarte mult.

Consiliul Judeţean a alocat o sumă de bani pentru lucrările de care vă aminteam. Urmează ca la sfîrşitul acestui an să mai încheiem o etapă a proiectului şi sper ca anul viitor să putem să achiziţionăm şi echipamentele electronice pentru Dispeceratul Integrat. Sînt, repet, foarte scumpe, pentru că sînt echipamente dintre cele mai moderne, gîndite la nivel internaţional, astfel încît, atunci cînd ai primit apelul, să ai legătura atît prin telefon, cît şi prin voce, cu subunitatea sau staţia de ambulanţă care trebuie să plece imediat spre urgenţa respectivă. Sper să ne poată ajuta Consiliul Judeţean, fiindcă de el depindem, sută la sută, ca finanţare.

– Spunea, tot la Cluj, dr. Raed Arafat, că, în ce priveşte dotarea serviciilor de intervenţie în situaţii de urgenţă, s-a făcut mult pe partea medicală, de servicii de ambulanţă, de UPU, dar „sînt, încă, necesităţi de dotare, pe partea de pompieri”.

– O, da! Inspectoratul nostru, bunăoară, intervine în foarte, foarte multe situaţii, şi pe partea de scafandri, şi în recuperarea muniţiei rămase neexplodate din al doilea război mondial, sînt şi intervenţii în medii dintre cele mai ostile – înălţimi, spaţii înguste sau în care este dificil de intrat şi care sînt greu de gestionat. Şi atunci, sigur că este nevoie de dotare.

– Concret, ce vă lipseşte dvs?

– În momentul de faţă Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Avram Iancu” îi lipsesc foarte multe lucruri care le-ar putea face pompierilor munca mai uşoară şi mai sigură. Ne-ar trebui mai multe maşini de intervenţie, pentru stingere incendii. Am reuşit să achiziţionăm cîteva prin Programul Operaţional Regional, cu fonduri europene, dar ceea ce am reuşit este… o picătură într-un ocean, aş putea spune. Aceste maşini însă ne ajută foarte mult să scurtăm timpul de răspuns, pentru că ele pleacă primele la intervenţie, după care, în urma lor, un pic mai tîrziu ajung şi maşinile vechi.

– Este doar o chestiune de… viteză?

– Să vă spun că avem tehnică de intervenţie din 1970 şi…? Este foarte veche, cu norma de casare depăşită, în unele cazuri, şi de două ori!

Pe partea de scafandri: cred că ştie oricine că atunci cînd ai intrat la 30-40 de metri adîncime, condiţiile de acolo sînt altele decît cele de afară. Şi atunci, trebuie echipamente performante, pentru a nu pune în pericol viaţa oamenilor noştri. Aceste echipamente pentru scafandri sînt foarte, foarte scumpe.

Avem nevoie de aparate noi cu care oamenii noştri să intre în incendii şi să le asigure aerul necesar. Am primit astfel de aparate în 2006-2007, dar deja trebuie schimbate, pentru că sînt uzate, sînt, anumite componente, expirate şi sînt periculoase.

Avem nevoie de o maşină sigură, o maşină specializată pentru transportul muniţiei neexplodate, a bombelor din al doilea răzbloi mondial pe care le găsesc cetăţenii pe cîmp. Noi nu avem o astfel de maşină!

– Pompierii care lucrează efectiv cu această muniţie ştiu asta?

– Sigur că ştiu. Oamenii aceştia se expun pericolului, dar asta este meseria lor şi o fac cu plăcere, să ştiţi.

Avem nevoie, deci, de foarte multe lucruri. Pe partea medicală s-au făcut eforturi foarte mari, s-au investit foarte mulţi bani, s-au adus ambulanţe dintre cele mai noi, dar… timpul trece, iar aceste ambulanţe lucrează zi de zi într-un mediu infernal şi într-un ritm infernal…

– Şi pe nişte drumuri adesea infernale!

… şi pe nişte drumuri care ştim bine cum sînt. De aceea, aceste ambulanţe, lucrînd zi de zi, preluînd, aşa cum vă spuneam, cîte 35-40 de cazuri, zilnic, s-au învechit, s-au uzat.

Noi nu ne permitem niciodată să trimitem la intervenţie o ambulanţă care să nu fi fost verificată zi de zi, care să nu fie pusă la punct şi din punct de vedere mecanic, şi din punct de vedere al echipamentului medical, şi al medicamentelor, şi al oamenilor. Un echipaj SMURD, cînd pleacă la intervenţie trebuie să fie din cap pînă-n picioare exemplar!

Repet, avem nevoie de foarte multe lucruri, dar şi pe partea medicală, nu doar pe partea de pompieri. Am primit, anii trecuţi, o maşină pentru accidente colective, un fel de spital de campanie, cum spunem noi. Maşina asta, însă, deserveşte şase judeţe! O singură maşină! O astfel de maşină ar trebui să existe în fiecare judeţ, pentru că nu ştii niciodată cînd ajungi să te confrunţi cu o urgenţă cu foarte multe victime. Cînd ai acest „spital de campanie”, mergi cu el la faţa locului, îl amplasezi, îl montezi şi asiguri asistenţa medicală pentru răniţi, pînă îi transferi la prima unitate spitalicească.

– Dr. Arafat a promis un elicopter. E destul?

– Dl Arafat a hotărît ca acest elicopter să fie la Sălaj. Dînsul a hotărît, noi executăm! Am înţeles că va fi deservit de medici din Cluj şi medici din Oradea. Este ceva fantastic pentru noi, şi acel elicopter. Fantastic, avînd în vedere că avem foarte multe intervenţii în care victimele cer, sau se impune să fie duse în timpul cel mai scurt cu putinţă spre o unitate spitalicească.

– Tot dr. Arafat spunea că la momentul actual reacţiile la situaţiile de urgenţă nu mai pot fi făcute individual, şi că domeniul intervenţiilor este unul al „cooperării”. Sigur, dr. Arafat se referea la cooperarea internaţională. Pe plan mai restrîns, însă, între judeţe, sau între regiuni, cum funcţionează această cooperare?

– Ca şi organizare, inspectoratul pentru situaţii de urgenţă are o zonă anume de intervenţie, în speţă zona judeţului. Dar, avînd în vedere amplasarea subunităţilor din interiorul judeţului, poate interveni şi în alte judeţe. De exemplu, noi intervenim în două comune din judeţul Sălaj, deoarece subunitatea noastră este mult mai aproape de cele două comune decît ar fi subunităţile sălăjene. De asemeni, intervenim în două comune din judeţul Alba, în care subunitatea din Turda poate ajunge mult mai repede. Şi atunci, pentru noi, pentru toţi pompierii sau pentru toate inspectoratele judeţene din ţara asta nu există zonă de intervenţie limitată. Nu. Dacă colegul meu de la Bistriţa are nevoie de ajutor, indiferent dacă intervenţia este la limita judeţului sau la nu ştiu cîţi kilometri în interiorul judeţului, eu îi trimit forţe şi îl ajut. Au fost şi situaţii în care am trimis oameni să ajute la deszăpeziri, în Focşani, în Vrancea. Deci nu există limitare de judeţ.

– Consideraţi că sistemul de intervenţie în situaţii de urgenţă actual, existent la nivelul judeţului Cluj, este necesar să fie dezvoltat?

– Din punctul meu de vedere, suprafaţa judeţului este foarte bine acoperită de subunităţile noastre. Dar, există locuri, încă, sau zone, aşa cum e şi cazul Belişului, în care, dacă am fi mai aproape, şi timpul de răspuns ar fi mult mai scurt. Mă refer aici la zona Vultureni, Recea Cristur. O subunitate în acea zonă ne-ar ajuta foarte mult în a ajunge mai repede la urgenţele de acolo. Sigur, noi gîndim timpul de răspuns, timpul în care o maşină să ajungă dintr-o subunitate la orice intervenţie, undeva pînă-n 10 minute. Dar, depinde şi de trafic, depinde de starea drumurilor, depinde de condiţiile de climă…

– Cît de tare vă încurcă starea drumurilor?

– Uneori ne încurcă foarte tare, să ştiţi. Ne pun probleme mai ales drumurile de la sate, drumurile de munte, în special iarna. Au fost situaţii în care am plecat pe un drum de munte şi a început să ningă, iar la întoarcere nu mai ştiam pe unde am venit. Cu bolnavi în stare critică, uneori!

– Primăriile sprijină ISU?

– Ne ajută foarte mult. Primăria Huedin, de exemplu, ne ajută în a moderniza sau sau a reface partea de clădire în care funcţionează Detaşamentul de Pompieri. Ne ajută foarte mult Primăria Gilău, care a modernizat o parte din sediul nostru, urmînd ca anul viitor să modernizeze şi partea cealaltă. Ne ajută foarte mult Primăria Cluj-Napoca, în sensul că ne-a alocat o sumă de bani pentru motorină şi pentru reparaţia ambulanţelor SMURD. Ne-a ajutat foarte mult dl primar prin aceea că a reuşit să-i sensibilizeze pe consilierii locali şi să ne aprobe o maşină mică pentru intervenţiile în municipiu, cu 200 litri de apă, care poate să intre pe orice alee, chiar şi în centrul vechi, unde maşinile mari ar intra foarte greu. Ne ajută, la fel, Consiliul Judeţean.

– A fost anunţată înfiinţarea unei subunităţi de pompieri şi SMURD la Floreşti. Era necesară?

– Sincer să fiu, am văzut în presa locală diferite articole despre acest aspect. Am înţeles că, în urmă cu o săptămînă, a fost semnat un contract prin care Primăria Floreşti va construi o clădire pentru pompieri şi pentru SMURD. Conducerea actuală a ISU Cluj nu cunoaşte acest aspect, n-am avut nici o discuţie cu cei din conducerea Primăriei Floreşti. Sigur, ar trebui să ne adunăm, să vedem despre ce este vorba. După mine, este un proiect bun, care va avea un impact mare pentru oamenii care locuiesc în Floreşti, dar pentru ca lucrurile să fie în regulă, trebuie să ne aşezăm la masă şi să discutăm. Eu nu pot, acum, să spun că după finalizarea clădirii respective, noi, ISU Cluj, vom da tehnică şi oameni care să deservească această clădire. Nu ştiu nimic, n-am discutat, vom vedea!

– Care sînt cîteva dintre priorităţile dvs imediate?

– Prioritatea cea mai mare este finalizarea Centrului Judeţean de Conducere şi Coordonare a Intervenţiilor şi a Dispeceratului Integrat. Îmi doresc să-l finalizăm cît mai repede, să pot aduce oamenii aici şi să le spun: De aici se vor conduce, de azi înainte, foarte, foarte multe intervenţii. Aveţi toate datele şi toată tehnica pentru a coordona intervenţiile în condiţii foarte bune!

– Ştiu că un pompier nu face politică. Ce aşteptări are, însă, un pompier de la oamenii politici?

– Să înţeleagă că ISU este o entitate care are nevoie de ajutor, ca să poată, la rîndul său, să ajute.

M. TRIPON