Londra – invitată să medieze scutul antirachetă

Moskovski Komsomoleţ

Negocierile privind sistemul de apărare antirachetă au intrat în impas: americanii vor să urmeze întocmai planul prestabilit, în timp ce Moscova încearcă, fără succes, să propună “variante de alternativă”. O asemenea propunere, care aduce mai degrabă a glumă, a venit nu demult din partea reprezentantului permanent al Rusiei pe lîngă Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), Dmitri Rogozin. Acesta a venit cu o nouă concepţie: “Apărarea strategică a Terrei”. Un asemenea sistem ar fi menit să apere nu o ţară singulară, ci întreaga planetă Pămînt în faţa unor asemenea ameninţări cosmice precum asteroizii, meteoriţii sau cometele.

De asemenea, recent Rogozin a decis să se adreseze Marii Britanii, solicitînd ca aceasta să depună eforturi în vederea preîntîmpinării unui nou “război rece”. Opţiunea lui Rogozin este destul de ciudată: dintre ţările Europei Occidentale, probabil cele mai complicate şi mai reci relaţii Rusia le are tocmai cu Marea Britanie.

În opinia lui Rogozin, prin caracterul inflexibil al poziţiei lor, SUA amintesc de filosofia marxism-leninismului, care nu admitea nicio abatere de la dogme. Diplomatul rus a subliniat că Rusia nu doreşte să ofere NATO posibilitatea de a doborî “deasupra capului său” rachetele dinspre Orientul Mijlociu (OM). “Nu dorim ca cineva să provoace un nou Cernobîl”, a spus Rogozin.

O “surpriză” a devenit ştirea conform căreia americanii ar plănui să amplaseze elemente antirachetă pe navele lor. Se presupune că nave ale Flotei Militare a SUA vor patrula în mările Neagră, Barenţ, Nordică şi Baltică. La rîndul său, Rusia a amplasat recent complexe de rachetă “Iskander-M” în oraşul Luga din regiunea Leningrad.

Între timp, ultimul summit al Forumului de Cooperare Asia-Pacific (APEC) nu a adus niciun fel de schimbări în ceea ce priveşte sistemul antirachetă. Preşedintele rus Dmitri Medvedev a remarcat, în timpul întrevederii cu omologul său american Barack Obama, momentele pozitive din cadrul cooperării bilaterale, însă a subliniat din nou că Rusia are nevoie de garanţii scrise care să ateste că sistemul antirachetă din Europa nu este îndreptat împotriva sa.

Propunerile Moscovei, inclusiv cea care se referă la medierea din partea Londrei, nu sînt unele serioase, strategice şi cu atît mai mult nu sînt unele geopolitice: americanii au creat un puternic program de dezvoltare a sistemului lor antirachetă încă pe vremea preşedintelui Clinton, program care a devenit o strategie politico-militară a SUA, pe marginea căreia s-a stabilit un consens între republicani şi democraţi, au fost luate decizii legislative, alocaţi bani, activate sute de întreprinderi şi corporaţii.