Liviu Dragnea a anunţat începerea oficială a procesului de regionalizare

Ministrul Dezvoltării Regionale, Liviu Dragnea, a anunţat miercuri, într-o conferinţă de presă, debutul procesului de regionalizare/descentralizare, unul dintre cele mai mari proiecte ale României după 1989.

Potrivit acestuia, costurile acestui proces vor fi zero şi se va realiza totodată o economie în privinţa cheltuielilor de personal şi cu serviciile publice.

Toţi paşii acestui proces vor fi trimişi Comisiei Europene, a subliniat Liviu Dragnea.

Între principiile descentralizării regionale se află cel al subsidiarităţii, care constă în exercitarea competenţelor de autorităţile administrative locale situate la nivel administrativ cel mai aproape de cetăţean şi care dispune de capacitatea administrativă necesară; principiul asigurării resurselor integrale pentru exercitarea competenţelor transferate, principiul responsabilităţii autorităţilor administraţiei publice şi regionale în raport cu competenţele şi cu competenţele şi atribuţiile pe care le vor avea; principiul asigurării unui proces de descentralizare stabil, gradual, predictibil, transparent, bazat pe criterii şi reguli obiective care să nu constrîngă activitatea autorităţilor administraţiei publice locale sau regionale, după caz, sau să limiteze autonomia financiară locală; principiul echităţii, care implică asigurarea accesului tuturor cetăţenilor la serviciile publice şi de utilitate publică, principiul democraţiei participative, principiul, cheltuirii eficiente a resurselor financiare.

Obiectivele strategice ale regionalizării şi descentralizării sînt cele prevăzute în Programul de guvernare – competenţe care să fi atribuite regiunilor, economie afaceri, fonduri europene, infrastructură, educaţie, sănătate, mediu, agricultură, protecţie socială, cultură, turism, situaţi de urgenţă, amenajarea teritoriului, tineret şi sport.

CONREG – organism strategic prevăzut în Memorandumul privind procesul de regionalizare

Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice (MDRAP) constituie, pentru demararea procesului de elaborare a cadrului normativ necesar organizării şi funcţionării regiunilor, Consiliul Consultativ pentru Regionalizare (CONREG), organism cu rol strategic, cu scopul de a propune profilul viitoarelor regiuni administrativ-teritoriale.

CONREG va asigura expertiza de specialitate în domenii precum sociologie, istorie, demografie, economie şi finanţe publice, practicieni şi specialişti din mediul universitar şi academic, administraţie publică şi societate civilă.

Potrivit Memorandumului de adoptare a măsurilor necesare pentru demararea procesului de regionalizare-descentralizare în România, CONREG se organizează şi funcţionează pe trei paliere de expertiză: un grup de lucru academic, un grup de lucru format din aleşii locali şi demnitari şi un grup de lucru al societăţii civile.

Grupul de lucru academic va fi compus din zece personalităţi din mediul universitar şi academic şi va asigura expertiza necesară conturării profilului viitoarelor regiuni. Grupul va propune numărul optim de regiuni, regimul autonomiei locale/regionale, competenţe regionale, statutul aleşilor locali/regionali, sistemul electoral al aleşilor locali/regionali, regimul, de incompatibilităţi, rolul prefecţilor în noua arhitectură a administraţiei publice, modul de finanţare, aspecte legate de patrimoniu şi propuneri referitoare la stabilirea reşedinţelor viitoarelor regiuni. Grupul de lucru academic se va reuni în şedinţe de lucru săptămînale.

Grupul de lucru format din aleşii locali şi demnitari va fi alcătuit din reprezentanţi ai structurilor asociative ale autorităţilor administraţiei publice locale (UNCJR, AMR, AOR, ACoR) şi reprezentanţi ai partidelor parlamentare, membri ai Comisiilor de administraţie publică din Camera Deputaţilor şi Senatului, cu rol de consultare şi formulare de propuneri.

Grupul de lucru al societăţii civile, alcătuit din reprezentanţi ai principalelor patronate, sindicate şi ONG-uri, are rolul de a asigura expertiza din domeniul de activitate al membrilor, de a propune soluţii din punct de vedere demografic, economic şi social, precum şi din cadrul necesar pentru o consultare cît mai largă în vederea definitivării şi fundamentării soluţiilor propuse.

CONREG fundamentează propunerile sale pe baza analizelor de specialitate a studiilor de impact, a rapoartelor şi a altor date şi informaţii relevante privind problematica regionalizări la nivel european, se precizează în documentul citat.

După elaborarea pachetului legislativ necesar organizării şi funcţionării regiunilor administrativ-teritoriale acesta va fi supus ulterior dezbaterilor publice în forumuri regionale şi naţionale. După analiza observaţiilor şi propunerilor formulate ca urmare a dezbaterilor publice organizate, CONREG va modifica şi completa, după caz, pachetul legislativ.

Pentru demararea procesului de elaborare a cadrului normativ necesar stabilirii competenţelor tuturor palierelor administrative se constituie Comitetul Tehnic Interministerial pentru Regionalizare-Descentralizare (CTIRD), organism cu rol tehnic, condus de viceprim-ministrul, ministrul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, în calitate de preşedinte, ajutat de viceprim-ministrul, ministrul Finanţelor Publice, în calitate de vicepreşedinte. CTIRD va fi alcătuit din reprezentanţi la nivel de ministru, ministru delegat sau secretar de stat din ministerele implicate în procesul de descentralizare, cu rolul de a asigura coordonarea procesului de descentralizare, iar componenţa nominală a acestuia va fi stabilită prin decizia primului-ministru.

CONREG şi CTIRD vor fi sprijinite în activitatea lor de un secretariat tehnic alcătuit din reprezentanţi ai MDRAP, numiţi prin ordin al viceprim-ministrului, ministrul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.

În principiu, prefecţii vor avea aceleaşi competenţe după regionalizare

„Discutăm de un mandat parţial de trei ani – pînă în 2016 – cînd structurile de conducere ale regiunilor vor fi alese în aceeaşi zi cu cele ale autorităţilor locale. Se va stabili şi care va fi rolul prefecţilor, vom avea un prefect regional. (…) Finalul anului trebuie să ne găsească cu regiunile înfiinţate şi cu structurile de conducere pe masă. Opinia noastră este că regiunile trebuie să aibă structurile de conducere alese în consiliul regional, format din consilierii regionali, numărul acestora va fi propus în urma analizelor, probabil că vor fi stabilite proceduri de alegere, astfel încît fiecare judeţ să fie reprezentat proporţional în cadrul consiliului regional şi regiunea va fi condusă de un preşedinte. Eu, personal, nu agreez proceduri de numirea de guvernator pentru că ne poate duce cu gîndul la guvern regional, ceea ce nu agreez. Şi atunci nu vrem să facem regiuni care să determine după aceea un proces greu de stăpînit de federalizare a României”, a afirmat Dragnea, într-o conferinţă de presă susţinută la sediul ministerului.

El a arătat că, în cazul în care va fi propusă şi acceptată instituţia unui prefect regional, acest prefect regional va avea competenţele stabilite prin lege, nu foarte diferite de cele ale unui prefect acum.

„Şi aici sînt două variante – un prefect regional şi subprefecţi în fiecare judeţ care să păstreze în continuare mare parte din competenţele pe care le au prefecţii astăzi sau prefect regional şi prefect pe fiecare judeţ. Dar, în principiu, prefecţii vor avea competenţele pe care le au acum. Prefectul este reprezentantul Guvernului în teritoriu (…) şi va avea competenţele stabilite de lege şi principala lui atribuţie este să urmărească realizarea programului de guvernare de către acea comunitate judeţeană sau regională”, a subliniat ministrul Dragnea.

Acesta a mai precizat că sediul prefecturii regionale, dacă va fi înfiinţată, va fi în localitatea unde va fi şi sediul administrativ al regiunii, adică unde va fi sediul consiliului regional.

„Includerea sau excluderea unui judeţ într-o regiune sau alta poate genera efecte nedorite, din acest motiv vom face aceste analize foarte serioase şi nu ne putem juca să spunem de acum unde este sediul administrativ. Nu respingem niciun fel de propunere, vrem să fie o dezbatere largă”, a subliniat vicepremierul.

Tot în cadrul dezbaterilor care vor urma pe tema regionalizării se va stabili dacă prefecţii vor mai fi numiţi sau nu politic.

El a adăugat că, prin colaborare cu Ambasada Franţei, va urma un proces de pregătire şi specializare a funcţionarilor publici, motivînd că, din păcate, în România, nivelul de expertiză şi de pregătire specializată şi aplicată a funcţionarilor publici pe categorii nu este la nivelul cerut de cetăţeni. Totodată, se va discuta şi despre rolul prefecţilor.

„Trebuie să răspundem la întrebarea importantă – dacă prefecţii vor fi puşi pe baza unor aşa-zise criterii de specializare sau vor fi puşi politic. Pentru că sîntem totuşi într-o situaţie destul de ciudată în România, toată lumea spune că prefecţii sînt numiţi pe criterii de specializare, dar în general ei sînt numiţi cu sprijin politic. Şi, probabil că după acest proces şi analiză cu partenerii din Franţa, vom da răspunsul. În primul rînd, trebuie să stabilim cum se numesc prefecţii, pentru că sînt ţări unde se numesc politic sau prefecţi profesionalizaţi, aşa cum este în Franţa – funcţia de prefect este ca şi cea de ambasador, odată primită o păstrezi toată viaţa”, a argumentat vicepremierul, menţionînd că sînt argumente pro şi contra pentru fiecare dintre cele două variante.

Ministrul Dezvoltării Regionale a mai precizat că bugetul unui consiliu la nivel regional va fi construit şi alimentat asemănător cu modul în care se formează acum bugetul unei primării şi al unui consiliu judeţean, iar sursele bugetare vor fi stabilite în perioada următoare.

„Vor avea un buget propriu, avînd ca principale atribuţii dezvoltarea regiunii şi dezvoltarea pe axele (…) generate de competenţe. Vom modifica legea finanţelor publice locale, acesta va fi un proces extrem de important şi finalul acestui proces trebuie să ne găsească cu acest act normativ modificat”, a adăugat Liviu Dragnea.

El a menţionat că în perioada următoare vor fi realizate standardele de cost şi se va stabili care va fi pachetul de cheltuieli de funcţionare pentru autoritatea locală, iar pentru acele autorităţi – în special cele din comune – care nu au suficiente resurse pentru a-şi îndeplini obligaţiile de funcţionare, aceste resurse vor fi completate prin legea bugetului de stat, iar partea de dezvoltare va fi finanţată în principal pe bază de proiecte.

„Vrem neapărat să diminuăm foarte mult alocarea sumelor pentru dezvoltare pe criterii politice, pentru că asta ne-a adus în situaţia prezentă, în care, cel puţin la proiectele şi programele pe care le coordonează ministerul nostru avem peste 3.500 de şantiere deschise în România, aflate în diverse stadii de execuţie, şi, dacă continuăm în acest fel, nu se va finaliza niciun proiect în România”, a argumentat ministrul Dezvoltării.

Harghita, Covasna şi Mureş nu va fi una dintre regiunile României

Ministrul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, Liviu Dragnea, nu crede că judeţele Harghita, Covasna şi Mureş vor constitui una dintre regiunile României.

„Harghita, Covasna şi Mureş nu cred că va fi una dintre regiunile României. Eu sper să nu iasă aşa din analize, asta ar însemna o regiune pe criterii etnice ceea ce nu agreăm”.

El a subliniat că Harghita şi Covasna „nu trebuie să plece din România” şi a reafirmat faptul că regionalizarea nu este un proces etnic. „Opinia mea este că cele două judeţe nu trebuie să plece din România. Regionalizarea nu este un proces politic, dar nu este niciun proces etnic. Nu vom fundamenta analizele şi propunerile noastre pe criteriul etnic. Vor fi analize sociologice, istorice, demografice, economice, dar analizele nu se vor face pe criteriul etnic. Harghita şi Covasna vor fi parte a unei regiuni, nu pot spune acum cum va arăta regiunea din care vor face parte, dar sigur vor face parte dintr-o regiune mult mai mare decît Harghita şi Covasna”, a spus ministrul Dezvoltării.

Acesta a subliniat că în luna iulie va fi finalizat tot acest proces amplu de analiză, expertiză şi de dezbateri care vor fi organizate în toate regiunile de dezvoltare şi judeţele României.

„În luna iulie vom pune pe masa Guvernului proiectul, care va cuprinde toate actele normative necesare pentru înfiinţarea regiunilor, precum şi actele necesare pentru descentralizarea competenţelor la regiuni şi desenarea lor. După care vor începe iar dezbateri pe un produs final, în aşa fel încît, pînă la modificarea Constituţiei, soluţia să fie finală şi acceptată de cea mai mare parte a populaţiei şi a societăţii civile”, a subliniat vicepremierul, care a menţionat că tot pachetul de acte normative va fi elaborat după modificarea Constituţiei.

În urma regionalizării nu se va desfiinţa niciun judeţ, nu se vor schimba buletine sau actele maşinii

„Nu se desfiinţează niciun judeţ, niciun consiliu local, toate autorităţile locale rămîn, apare acest nivel al regiunii ca autoritate administrativ-teritorială”, a precizat Dragnea, într-o conferinţă de presă susţinută la sediul MDRAP.

Potrivit acestuia, în urma regionalizării va fi redusă şi birocraţia, pentru că fiecare cetăţean, companie sau structură care va avea nevoie de un act va merge la structurile care există şi acum şi, totodată, nu va fi nevoie ca cineva să se deplaseze la Bucureşti.

Totodată, cheltuielile de personal prin procesul de descentralizare se vor diminua în condiţiile în care este posibil ca angajaţii din deconcentrate, care se află acum în subordinea ministerelor, vor trece în subordinea autorităţilor locale sau regionale să fie mai mic.

Ministrul Dezvoltării a reafirmat că nu se poate vorbi de capitala unei regiuni, pentru că, strict vorbind, capitala este sediul puterii de stat. „Or, noi discutăm de regiuni administrative în cadrul unui stat unitar. Reşedinţa este termenul corect, reşedinţa este sediul unei autorităţi administrative judeţene sau regionale în cadrul unui stat unitar, aşa cum va rămîne România. Capitalele ţin de federalizare şi nu agreem şi nu susţinem această noţiune, iar reşedinţa ţine de regionalizare”, a arătat Dragnea.

În ceea ce priveşte reşedinţa sau reşedinţele viitoarelor regiuni, o primă propunere care ar putea fi pusă în practică după finalizarea tuturor analizelor, studiilor şi dezbaterilor se va referi la ideea generală ca în fiecare judeţ să existe o reşedinţă cu o anumită competenţă într-un domeniu.

„În acest moment nimeni nu ştie cîte regiuni vor rezulta în urma acestui proces de analiză, nici unde vor fi reşedintele viitoarelor regiuni, şi sfătuiesc pe toată lumea care va discuta despre acest proiect să nu încerce să joace la această loterie 8 din 42, pentru că s-ar putea să tragă nişte numere necîştigătoare”, a spus Liviu Dragnea.

În ceea ce priveşte dimensiunea regiunilor, Dragnea a arătat că judeţul este foarte aproape de comunităţile locale şi suficient de aproape pentru a înţelege nevoile acestora, dar că este mult prea mic pentru a derula proiecte de investiţii de mare anvergură strict necesare pentru dezvoltarea regiunilor.

„Guvernul are imaginea de ansamblu şi poate genera această dezvoltare importantă şi proiecte de anvergură, dar este mult prea departe pentru a şti exact care sînt nevoile şi problemele locale. Din acest motiv, palierul optim, dimensiunea optimă o reprezintă regiunea, astfel încît viitoarele regiuni din România să fie suficient de mari pentru a putea determina, implementa proiecte de dezvoltare de mare anvergură, dar să fie şi suficient de mică pentru a nu se îndepărta prea mult de problemele locale”, a adăugat acesta.

În ceea ce priveşte procesul de regionalizare, Liviu Dragnea a dat asigurări că nimeni nu pierde nimic, România cîştigă, niciun cetăţean nu va trebui să facă un drum în plus, nu va suporta costuri în plus, după finalizarea procesului de regionalizare , dimpotrivă, nicio competenţă de la niciun judeţ nu va fi luată.

În schimb, competenţe care aparţin în prezent Guvernului vor fi transferate la judeţe şi după caz la nivelul autorităţilor locale. „Nu se plătesc alte taxe, nu se schimbă buletine, alte acte de identitate, actele maşinii, documente de proprietate”, a subliniat ministrul Dezvoltării Regionale.

În ceea ce priveşte calendarul procesului de regionalizare/descentralizare, ministrul Dragnea a enumerat trei procese principale care trebuie să meargă în paralel: revizuirea Constituţiei necesar pentru implementarea actelor normative care vor ieşi în urma dezbaterilor, cu referendum în septembrie – octombrie, procesul de regionalizare – dezbateri, analize publice, propuneri de soluţii finale, respectiv descentralizarea administrativă.