Limbajul în era om-mașină

Dispozitivele portabile vor participa, în curând, activ la conversațiile noastre. Ochelarii și căștile inteligente vor fi capabile să traducă vorbele altei persoane și să creeze impresia că aceasta vorbește în limba noastră – este previziunea cercetătorilor participanți la proiectul european „Limbajul în era om-mașină“ – LITHME.

Institutul de Cercetări pentru Inteligență Artificială „Mihai Drăgănescu“ al Academiei Române participă, începând din octombrie 2020, la acest proiect care vizează reducerea decalajului dintre specialiștii lingviști și cei din tehnologie, astfel încât lingviștii să poată beneficia de o mai bună previziune tehnologică, iar tehnicienii de o mai bună înțelegere a posibilelor consecințe lingvistice și sociale ale tehnologiilor emergente.

Recent s-a  constituit o nouă rețea de cercetare, cu membri din 52 de țări, inclusiv România, care  – anunță Academia Română – explorează felul în care progresul tehnologic va putea schimba comunicarea noastră de zi cu zi și, în final, limbajul însuși, dat fiind că tehnologia nu se mai rezumă la dispozitivele mobile, ci poate fi integrată simțurilor noastre. Ceea ce înseamnă „transferul componentelor hardware din exteriorul corpului la nivelul ochilor și urechilor, mediind în timp real ceea ce vedem, auzim sau spunem”.

„Pe baza dezvoltărilor curente și previzibile ale tehnologiei, se conturează două schimbări iminente ale comunicării umane: comunicarea mediată de tehnologie și comunicarea cu tehnologia” – arată cercetătorii, amintind, pentru prima situație, spusele lui  Dave Sayers, Universitatea din Jyväskylä, Finlanda, președintele rețelei LITHME și coordonator al proiectului: „În curând, nu ne vom mai uita la telefonul din mâinile noastre; acea informație va apărea în fața ochilor noștri pornind de la dispozitive oculare foarte mici. Adăugând acestor sisteme noi căști inteligente, vom vedea și vom auzi informații suplimentare despre lumea din jurul nostru: lucruri elementare, precum indicații de direcție, dar și conținut mai avansat, precum traducerea automată a vorbirii oamenilor din jurul nostru, care folosesc alte limbi. Cuvintele noastre vor fi amplificate, clarificate, traduse și transcrise pe măsură ce vorbim; iar alți oameni vor vedea și vor auzi cu ajutorul tehnologiei pentru ochi și urechi“.

Conform cercetătorilor, cea de-a doua direcție se referă la dialogul uman cu chatbot-uri pe ecrane și cu personaje „realiste“ din realitatea virtuală de generație următoare, despre care spun că „vor fi mult mai inteligente decât chatbot-urile de astăzi, pregătite pentru conversații mai complexe, și vor putea ajuta la analiza problemelor, la discutarea planurilor, la consolare în cazul dezamăgirilor și la sărbătorirea reușitelor“.

În acest context – informează Academia Română -, proiectul „Limbajul în era om-mașină“ – LITHME încearcă să răspundă câtorva întrebări legate de implicațiile majore asupra limbajului pe care le poate avea utilizarea tehnologiei la acest nivel: „Cum vor afecta toate aceste schimbări în comunicare modul în care oamenii se identifică cu anumite limbi și participă la conversații? Cum vor influența modul în care învățăm limbi străine, traducem texte sau felul în care sunt scrise și interpretate legile? Dependența mare de tehnologiile limbajului în timp real ar putea să schimbe structura limbajului? Pe termen mai lung, evoluțiile interfețelor creier-mașină ar putea completa sau chiar înlocui limbajul?”. În plus, un raport de prognoză al specialiștilor din proiect, publicat în 19 mai 2021, semnalează o serie de aspecte critice de natură etică și de securitate a persoanei, precum inegalitatea accesului la tehnologii, confidențialitatea și securitatea, posibilitatea apariției unor noi forme de înșelăciune și criminalitate:

Coordonatorul proiectului, Dave Sayers, avertizează că „ne vom confrunta cu problemele obișnuite cu privire la cine își poate permite cele mai recente actualizări. Aceste dispozitive pot funcționa, de asemenea, mai puțin bine în unele limbi sau deloc în altele… Nu toată lumea va beneficia în mod egal de aceste avansuri și unii dintre noi vor fi lăsați mult în urmă. Progresul este de obicei cel mai rapid în limbile mai mari ale lumii, cum ar fi engleza sau chineza“.

***

Proiectul de networking „Limbajul în era om-mașină“ – LITHME a început în octombrie 2020 și are în prezent membri din toate cele 27 de state ale Uniunii Europene, plus alte 25 de țări de pe fiecare continent. Proiectul se derulează pe durata a patru ani și este finanțat de programul de Cooperare europeană în domeniul cercetării științifice și tehnice. În cadrul proiectului funcționează opt grupuri de lucru care reprezintă diferite arii ale cercetării lingvistice: „Lingvistică computațională“, „Limbă și drept“, „Drepturi lingvistice“, „Diversitate lingvistică, vitalitate și pericol de dispariție“, „Învățarea și predarea limbii“, „Ideologii, credințe, atitudini“, „Munca lingvistică, profesioniștii în limbă“ și „Variație lingvistică“.

„Echipa de cercetători români de la Institutul de Cercetări pentru Inteligență Artificială participă în acest proiect aducând o vastă experiență în crearea de resurse lingvistice pentru limba română și de instrumente de prelucrare a limbii române, reunite deja într-o platformă de prelucrare a textelor în limba română, TEPROLIN (disponibilă gratuit pe site-ul Institutului și pe un portal al tehnologiilor pentru limba română, RELATE” – informează Academia Română.

M. T.