Leon Panetta, după Pentagon şi CIA, în sfîrşit la pensie

La doi ani după ce a moştenit un Pentagon implicat în trei conflicte, Leon Panetta lasă în mîinile altora singura retragere rămasă, din Afganistan, şi iese în sfîrşit la pensie. La 74 de ani, Panetta a fost congresman, expert în finanţe şi spion al forţelor armate, dar inima lui a rămas mereu în California, unde abia aşteaptă să se întoarcă pentru a se dedica familiei şi fermei sale. După doi ani în fruntea CIA unde a supravegheat operaţiunea care a dus la anihilarea liderului Al Qaida, Osama bin Laden în mai 2011, el a cedat presiunilor Casei Albe de a-şi amîna ieşirea la pensie şi a prelua Pentagonul unde a gestionat sfîrşitul misiunii americane în Afganistan.

Predecesorul său, Robert Gates, a supervizat creşterea numărului de trupe în Afganistan, Panetta a oficializat calendarul de retragere convenit cu NATO şi îl lasă pe succesorul său, Chuck Hagel, să clarifice singurul semn de întrebare rămas, cel al numărului de soldaţi care vor rămîne acolo după 2014. Cînd a asumat conducerea Pentagonului, SUA aveau trei conflicte deschise: în Afganistan şi Irak, de unde retragerea s-a încheiat în decembrie 2012, şi misiunea NATO în Libia pentru înlăturarea generalului Gaddafi, în care trupele americane au avut un rol cheie.

Fiu al unor imigranţi italieni, Panetta a făcut din combatarea discriminării, cu care s-a luptat întreaga viaţă, un crez al politicii sale de îndemnare a homosexualilor să-şi recunoască orientarea sexuală în armată, impulsionată de predecesorul său. Motivul pentru care este mîndru şi pentru care a luptat pînă la capăt este ridicarea interdicţiei ca femeile să participe în prima linie a frontului, de care s-a ocupat în finalul mandatului său. Mandatul lui a fost marcat de ameninţările permanente de tăiere automată din bugetul apărării, o posibilitate pe care a criticat-o făţiş, şi de provocările atacurilor informatice, pe care în octombrie 2012 le-a definit drept un potenţial “cyber Pearl Harbor”.

Nici nu se încheia bine mandatul său la Pentagon, că anterioara sa funcţie de director al CIA intra în atenţia opiniei publice după premiera filmului “Zero Dark Thirty”, unde un intransigent James Gandolfini joacă rolul pe care Panetta l-a avut în operaţiune de anihilare a lui bin Laden. Polemica privind folosirea avioanelor teleghidate “drone”, programul pe care Panetta l-a supravegheat cînd era în fruntea CIA, i-ar putea întina oarecum moştenirea, dar el se declară mîndru că a ajutat la refacerea imaginii agenţiei ştirbită după atacurile de la 11 septembrie şi interogatoriile extrajudiciare.

Panetta este căsătorit, are trei copii şi cinci nepoţi, s-a născut la 28 iunie 1938 la Monterrey (California) şi a primit o educaţie catolică, pe care o citează de multe ori .Absolvent al Universităţii Santa Clara, el a lucrat ca avocat înainte de a se a lansa în politică, mai întîi de partea republicanilor în guvernul lui Richard Nixon (1969-1974) şi apoi în Partidul Democrat, unde asigură că a căutat o poziţie mai de centru, de respect faţă de drepturile civile. Graţie carierei sale îndelungate, care a început în 1977, a continuat în cabinetul lui Bill Clinton (1993-2001) şi pînă în prezent, Panetta iese din viaţa publică cu un prestigiu recunoscut şi de cei care nu au crezut vreodată că în spatele figurii sale de bonom se ascunde o mînă de fier.