Lege pentru finanțarea lucrărilor la un important edificiu de cult din Cluj-Napoca

Lucrările la Catedrala Martirilor şi Mărturisitorilor Secolului XX ar putea fi finalizate cu sprijin financiar de la Guvernul României. O propunere legislativă depusă la Parlament în aceste zile prevede alocarea, anuală, de la bugetul de stat, prin bugetul Secretariatului de Stat pentru Culte, suma de 3.000.000 lei, pentru realizarea Ansamblului Arhitectural Catedrala Martirilor şi Mărturisitorilor Secolului XX din Cluj-Napoca.

Suma alocată se prevede distinct în bugetul Secretariatului General al Guvernului, respectiv Secretariatului de Stat pentru Culte, şi se acordă ca sprijin financiar Episcopiei Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, de Cluj-Gherla, cu respectarea dispoziţiilor corespunzătoare din legislaţia ce reglementează sprijinul financiar pentru unităţile de cult aparţinând cultelor religioase.

„Recuperarea istoriei şi înţelegerea suferinţei sunt o dimensiune morală fundamentală şi nu doar o simplă măsură firească de delimitare a Statului Român faţă de structurile represive predecesoare. (…) Realizarea Ansamblului Arhitectural Catedrala Martirilor şi Mărturisitorilor Secolului XX reprezintă atât un element de normalitate, cât şi un gest de demnitate, care va aduce o minimă dreptate pentru toate victimele persecuţiei comuniste, având datoria să se transforme într-un simbol pentru viitor, libertate, drepturile omului şi valorile unei societăţi normale”, argumentează iniţiatorii în expunerea de motive.

Iniţiatorii propunerii legislative, depuse la Senat ca primă cameră sesizată, sunt: Vasile Dîncu – senator PSD; Patriciu Achimaş-Cadariu – deputat PSD; Cristina Burciu – deputat PNL, Csoma Botond – deputat UDMR, Ovidiu-Victor Ganţ – deputat FDGR (minorităţi), Radu-Marin Moisin – deputat PNL, Sorin-Dan Moldovan – deputat PNL, Ioan-Sabin Sărmaş – deputat PNL, Silviu Vexler – deputat FCER (minorităţi).

Ansamblul Arhitectural Catedrala Martirilor şi Mărturisitorilor Secolului XX, simbol al contribuţiei fundamentale a Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, la realizarea Marii Unirii şi a persecuţiilor îndreptate împotriva acesteia, a fost ridicat în Piaţa Timotei Cipariu nr. 2 din Cluj-Napoca.

Piatra de temelie a edificiului din Piața Cipariu, Cluj-Napoca, a fost binecuvântată, la 27 ianuarie 1991, de către Înaltpreasfinția Sa George Guțiu, pe atunci Episcop de Cluj-Gherla.

Mai târziu, în anul 2007, când în fruntea Eparhiei se afla Preasfinți9 Sa Florentin Crihălmeanu, construcția a fost dedicată “Martirilor și Mărturisitorilor Secolului XX” ca simbol al apărării credinței din secolul al XX-lea.

Construcția necesită resurse financiare semnificative în vederea definitivării, resurse de care Biserica, deposedată de bunurile sale în anul 1948, nu dispune în prezent.

„Realizarea unei Catedrale greco-catolice în Cluj-Napoca a fost visul Cardinalului luliu Hossu dar și a generațiilor de preoți și credincioși greco-catolici care au înfruntat persecuțiile regimului comunist și care, după confiscarea tuturor bunurilor Bisericii Greco-Catolice, au fost obligați să se roage în ascuns, în locuri improvizate și case particulare.

Dedicat memoriei Cardinalului luliu Hossu, Ansamblul Arhitectural Catedrala Martirilor și Mărturisitorilor Secolului XX este considerat un obiectiv de importanță locală, regională și națională, care va defini un amplu spațiu spiritual și cultural, aproape singular în rândurile marilor orașe din România.

Situat în zona centrală a Municipiului Cluj-Napoca, în centrul cultural al Transilvaniei, Catedrala va oferi României, locuitorilor Clujului și numeroșilor turiști un obiectiv religios reprezentativ, care ar completa tabloul multiconfesional și multietnic al întregii regiuni”, arată inițiatorii.

„De asemenea, va reprezenta recunoașterea rolului pe care Biserica Română-Unită cu Roma, Greco-Catolică I-a avut și îl are în cultivarea conștiinței și a demnității naționale, în consolidarea valorilor umane și morale din societatea românească”, se precizează în proiectul de lege.