LECTURI | Poveștile nespuse ale Transilvaniei

Poveștile nespuse ale Transilvaniei – Interviu cu Gabriel-Virgil Rusu

În așteptarea dublei lansări de carte – ˶Poveștile Transilvaniei˝, volumele 1 și 2, am stat de vorbă cu Gabriel-Virgil Rusu, istoric și autor de benzi desenate, profesor în cadrul Facultății de Istorie și Filosofie a UBB. Evenimentul editorial va avea loc joi, 31 martie, de la orele 13.30, la sediul Bibliotecii Academiei Române Filiala Cluj-Napoca.

Reporter Făclia: Cum a debutat proiectul ˶Poveștile Transilvaniei˝?

Gabriel Rusu: Am făcut parte dintr-un colectiv care a redactat primul volum al poveștilor despre Cluj, un proiect susținut de Consiliul Local și care, după ani mulți, a ajuns la al șaptelea volum. Mai mulți istorici, ziariști povestesc despre Cluj. Pe urmă, am fost invitat în emisiunea Tête-à-tête cu Anca Brășfălean și am vorbit despre povestioara mea și despre proiectul respectiv. Mai există multe povești nespuse, întâmplări documentate istoric care nu au fost aduse în fața publicului larg și atunci de aici a plecat ideea unei rubrici permanente în cadrul emisiunii ei, care să se numească ˶Poveștile Transilvaniei˝. Și așa, săptămânal, am venit cu câte o povestioară, nu foarte lungă și am înțeles că au fost foarte bine primite. Suntem la al cincilea an de colaborare. După un timp, am zis ce-ar fi dacă aceste povești ar fi prezentate și sub formă tipărită. Ideea a fost îmbrățișată de cei de la radio, am găsit o editură dispusă să scoată volumul și așa a apărut primul. Nu a fost lansat din cauza restricțiilor impuse de pandemie. Al doilea volum a ieșit acum și, sigur, îl pregătim pe al treilea pentru că, între timp, am strâns multe povești din trecutul Transilvaniei, din sfera medievală, contemporană și chiar modernă.

Reporter Făclia: În aceste povești avem ocazia de a descoperi o altă față a istoriei, lucruri mai puțin cunoscute, detalii la care nu ne-am fi gândit că au o semnificație anume. Aflăm despre eroi, personaje și tipologii celebre, despre monumente istorice, chiar și despre unele superstiții, iar amănuntele sunt trecute prin lentila autorului care, de cele mai multe ori, s-a aflat la fața locului despre care ne vorbește, interacționând pentru a intra cât mai mult în poveste și a o scoate la suprafață. Pe ce subiecte mizați cel mai mult că vor surprinde plăcut publicul?

Gabriel Rusu: În spatele fiecărei pietre, fiecărui zid, fiecărei biserici, fiecărei cetăți din Transilvania și nu numai se ascunde cel puțin o poveste adevărată. Este datoria istoricilor de a le căuta, de a interacționa cu oamenii care păstrează aceste povești în memoria colectivă sau de a apela la izvoare în scopul descoperirii acestor adevăruri pe care, sigur, nu le putem găsi în manualele alternative de istorie din cauză că se tratează istoria particulară, istoria socială, istoria politică, economică. Eu m-am gândit că poveștile cele mai atractive sunt cele care descriu întâmplări care captivează, evenimentele politice cum ar fi asasinatele. În Transilvania s-au comis asasinate din rațiuni politice (vezi cazul lui Mihai Viteazul, al lui Baltazar Báthory). Apoi am abordat probleme privind loisir-ul, am vorbit despre vânătoare, despre ultimul zimbru vânat în pădurile Transilvaniei în secolul al XIX-lea. Am abordat problema socială, am vorbit despre comunitățile românești, maghiare și cele săsești, despre sfera militară, de asemenea cuprinsă în aceste volume. Am tratat istoria personală a principilor și aici cititorii vor descoperi felul în care s-a desfășurat nunta principelui Gabriel Bethlen și despre soția lui, principesa Ecaterina de Brandenburg, despre nefericita prințesă Maria Cristina de Habsburg, soția lui Sigismund Báthory. Nu am uitat nici superstițiile, vrăjitorii, vrăjitoarele, strigoii, moroii. Iată o paletă diversificată de subiecte istorice pe care le putem regăsi într-un format atractiv. Spun asta pentru că textul este extrem de concentrat, ușor de citit, am apelat la o tehnică eseistică bazată, totuși, pe adevărul istoric, pe documente și culegeri din folclor.

Reporter Făclia: Poveștile sunt însoțite de reprezentări grafice pe măsură care vă aparțin. Spuneți-ne mai multe despre ilustrațiile care ne introduc în atmosfera vieții sociale, politice și culturale a Ardealului de odinioară.

Gabriel Rusu: Istoricul a fost înzestrat de Dumnezeu și cu harul artistic și atunci el se transformă în grafician, construiește imagini inspirate din textul respectiv. Dacă imaginea poate să suplinească, într-o anumită măsură, textul și poate să mă ajute să înțeleg mai bine despre ce este vorba, câștig timp și asta este cel mai important pentru mine, astăzi. Pe de altă parte, desenul are și menirea de a introduce cititorul în atmosfera epocii respective. Personajele pe care le-am desenat sunt inspirate din trecut în ceea ce privește vestimentația, arhitectura militară și așa mai departe. Îți mărturisesc că mi-a fost mai greu să desenez decât să scriu. Un desen este foarte minuțios, eu sunt foarte atent la detalii. Desenul care duce fie mai spre gotic, fie spre baroc, depinde de subiect, ține să întregească un sumum al unor întâmplări care, iată, beneficiază și de text scris și de imagine.

Reporter Făclia: ˶Poveștile Transilvaniei˝ sunt un subiect incitant pentru toate generațiile, inclusiv pentru tineri.

Gabriel Rusu: Da, așa este, proiectul se adresează în bună măsură tinerilor, care merită să descopere aceste povești.

Reporter Făclia: Cu cine ați colaborat la acest proiect editorial?

Gabriel Rusu: Am colaborat cu prietenul Adrian Barbu pentru tehnoredactare și aranjarea în pagină a desenelor, am colaborat foarte bine cu Editura Eikon din București, care a tipărit volumele în condiții grafice excepționale și, în primul rând, cu cei de la EBS Radio, care m-au susținut, material și moral. La ei mă simt întotdeauna foarte bine, mă simt ca acasă. De fapt, acest proiect le este dedicat lor și sunt convins că el va continua cu alte volume.

Reporter Făclia: V-ați întors de curând în sala de clasă. Cum se simte istoria povestită aici?

Gabriel Rusu: Este o mare bucurie să mă întorc printre studenți. Am ținut legătura cu ei online dar nu este același lucru, îi simt mai bine în sala de clasă. Istoria trebuie povestită și dragostea față de evenimentele trecutului trebuie transmisă nu neapărat în spații alternative, ci în sala de clasă.

Reporter Făclia: Lansarea celor două volume din seria ˶Povești transilvane˝ urmează să aibă loc atât la Cluj cât și la Gherla, orașul unde v-ați născut. Aveți emoții?

Gabriel Rusu: Emoții există. De fiecare dată când public câte un articol sau un volum mă bucur ca și cum aș debuta atunci, este firesc. Iar dacă ai ocazia, în calitate de cercetător, să le prezinți oamenilor din localitatea ta natală rezultatele cercetărilor, emoția este și mai mare. Onoarea este și mai mare. Întotdeauna ne întoarcem cu drag la origine și ne bucurăm să fim primiți cu drag la Gherla. Însă primul eveniment la fi mâine la Cluj. Am pregătit o lansare după paradigme academice, cu invitați de marcă, va fi un moment muzical susținut de grupul folk al Facultății de Istorie și Filosofie și vor fi povești despre istoria Transilvaniei, care vor rămâne mereu actuale.

Reporter Făclia: Ce alte proiecte aveți în plan pentru perioada care urmează?

Gabriel Rusu: Sunt într-un stadiu foarte avansat cu un nouă carte, ˶Regii tâlharilor˝, este vorba de o cercetare despre cei mai celebri haiduci din Europa Centrală și de Răsărit. Inclusiv desenele sunt gata și, probabil, în a doua jumătate a anului o voi prezenta publicului. În paralel, lucrez la un album de benzi desenate care va fi lansat anul acesta. Va fi o culegere de benzi desenate de referință din literatura științifico-fantastică.

Proiectul ˶Poveștile Transilvaniei˝ este susținut de EBS Radio. Invitați în cadrul lansării sunt filosoful Virgil Ciomoș, moderatorul radio Anca Brășfălean și Valentin Ajder, editor, directorul Editurii Eikon. UBB Folk Group va încânta auditoriul cu un recital muzical.

Sursă foto: Gabriel Rusu

Iulia GHIDIU

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut