Lecţiile oferite de Bulgaria

Financial Times

Demisia guvernului Bulgariei, după proteste violente, este un avertisment pentru alte ţări europene că trebuie ţinut cont de creşterea economică.

În acest context, guvernul de centru-dreapta al premierului bulgar Boiko Borisov este considerat drept un alt accident al “austerităţii”. Şi, cu toate acestea, Bulgaria nu a trebuit să implementeze măsuri de austeritate severe, cum ar fi o înăsprire fiscală dureroasă. De asemenea, spre deosebire de vecinele sale Grecia, România şi Serbia, Bulgaria nu a solicitat ajutor internaţional.

Şomajul de 12%, deşi în creştere, nu este ridicat pentru standardele din alte părţi ale continentului, iar finanţele publice, notează un analist ale pieţei, sînt “excelente”. De asemenea, pînă de curînd, ţara se mîndrea cu faptul că ar fi insulă de relativă stabilitate economică în Balcani.

Cu toate acestea, eşecul guvernului de a furniza creştere economică, în producţie şi în salarii – care rămîn cele mai scăzute UE -, la care s-a adăugat creşterea preţurilor, mai presus de toate la întreţinere – au fost factorii care au declanşat recentele proteste în masă. Deziluzia latentă faţă de o elită politică considerată coruptă şi preocupată doar de propriile interese a ieşit la suprafaţă în condiţiile în care factura la electricitate a gospodăriilor ajuns la 100 de euro la un salariu mediu lunar de 387 euro.

Premierul Boiko Borisov merită respect pentru faptul că s-a dat la o parte, fără a risca alte acte de violenţă. În condiţiile unor probabile alegeri anticipate, toate părţile implicate trebuie să se angajeze să rămînă strict în cadrul legal.

Găsirea unor modalităţi de reducere a costurilor la energie va fi o temă dominantă a alegerilor. Cu toate acestea, una dintre lecţiile pe care ni le oferă implozia guvernului bulgar este că oricine va deţine pe viitor puterea la Sofia va trebui să îşi dubleze eforturile pentru a eradica corupţia – care a contribuit probabil la aceste costuri ridicate la întreţinere. Borisov a venit la putere în 2009 promiţînd exact acest lucru, dar progresul a fost lent.

O altă lecţie o constituie faptul că, cu toată concentrarea UE pe disciplina fiscală, creşterea economică contează. Bulgaria îndeplineşte confortabil criteriile de la Maastricht privind aderarea la moneda euro, şi-a legat moneda de moneda europeană din 1997, şi a evitat criza. Aceste aspecte nu aduc însă voturi. Este o lecţie pe care guvernele, chiar şi în statele mai bogate, o pot încă învăţa pe socoteala lor.