Lansarea volumului ”Ultimul tren spre Vest. O retrospectivă a aderării României la UE” de Jochen M. Richter

Cu prilejul lansării cărții, președintele Filialei Cluj a Academiei Române, acad. prof. univ. dr. Doru Pamfil, i-a conferit Medalia ”Meritul Academic” scriitorului Jochen M Richter, „ca gest de recunoștință și pentru a marca contribuția sa de excepție, prin realizarea retrospectivei aderării României la UE”.

Filiala Cluj a Academiei Române a găzduit, miercuri, 7 iunie, lansarea volumului ”Ultimul tren spre Vest. O retrospectivă a aderării României la UE” de Jochen M. Richter, personalitate activă timp de 30 de ani în instituții ale Uniunii Europene, în Parlamentul European, iar ulterior lector la Universitățile din Luxembourg și Düsseldorf. Ediția în limba română a volumului a fost publicată de Editura ”Școala Ardeleană”, sub egida Institutului de Istorie „George Barițiu” al Academiei Române și a Fundației ”Transilvania Leaders”, cu un cuvânt-înainte semnat de prof. univ. dr. Vasile Pușcaș – membru corespondent al Academiei Române, negociator-șef al României cu Uniunea Europeană în perioada de preaderare 2000-2004 -, și o prefață datorată istoricului austriac Michael Gehler de la Universitatea din Hildesheim (Germania). Traducătorul versiunii românești, din limba engleză, este Vasile Andreica.

Amfitrionul evenimentului cultural a fost academicianul profesor universitar dr. Doru Pamfil, care a evidențiat, într-un cuprinzător discurs, valoarea recentei apariții a editurii clujene conduse de scriitorul Vasile George Dâncu. Și pentru că lansarea cărții a avut loc la ceas aniversar – sărbătorirea zilei de naștere a scriitorului Jochen M. Richter -, reputatul profesor Doru Pamfil a folosit acest prilej pentru a-i conferi autorului cărții Medalia ”Meritul Academic”.

Au susținut ample prezentări ale noii apariții editoriale scriitorul Jochen M. Richter; acad. prof. univ. dr. Doru Pamfil; acad. prof. univ. dr. Vasile Pușcaș; directorul Institutului de Istorie „George Barițiu“, acad. prof. univ. dr. Ioan Bolovan; cercetătorii ştiinţifici principali dr. Silviu G. Totelecan și dr. Ottmar Trașcă reprezentând aceeași instituție clujeană menționată anterior.

Lucrurile sunt din ce în ce mai complicate

Profesorul Jochen M. Richter a împărtășit invitaților la eveniment și publicului numeros ”bucuria de a se afla la Cluj-Napoca” pentru a lansa cartea scrisă de el. ”Mă consider un adevărat european, nu pentru că am lucrat timp de 30 de ani în instituții ale UE, ci pentru că întreaga mea viață a fost legată de dezvoltarea UE. Am absolvit școala în anul în care au avut loc primele alegeri libere din Germania. Am început să lucrez când a căzut Zidul Berlinului și trebuie să recunosc că am dormit în timp ce avea loc acest moment referențial al istoriei europene. M-am retras din activitate când Regatul Unit al Marii Britanii a decis să părăsească UE (Brexit). Azi doresc să mulțumesc în primul rând profesorului Vasile Pușcaș, fiindcă fără dânsul această carte nu ar fi existat, apoi domnului Dâncu (Vasile George Dâncu-directorul Editurii Școala Ardeleană-n.n.) pentru că a făcut tot posibilul ca volumul să fie gata tipărit chiar de ziua mea de naștere, e o coincidență fericită. Doresc să menționez două aspecte: primul e că odată cu aderarea României la UE, o mare parte a populației țării, cu precădere tineri inteligenți, s-a îndreptat spre state vestice. Fenomenul va continua și în viitor. Al doilea aspect e legat de extinderea UE: s-ar părea că există un echilibru economic și politic mai bun, însă eu nu sunt convins de acest lucru. Procesul de aderare la UE va fi mai complicat și mai lung. Țările din Balcani așteaptă de mult timp să ia trenul spre UE și, mai nou, din Est, Ucraina, Republica Moldova și Georgia. Dacă vom avea mai mult de 27 de state membre în UE, vom avea nevoie de o reformă substanțială. Sunt pregătite statele membre pentru acest proces? Eu nu sunt deloc sigur! De-a lungul anilor s-au schimbat multe lucruri în instituțiile europene. În 1990, când am început eu să lucrez în aceste instituții, Comisia Europeană era inspirată de președintele de la momentul respectiv. Apoi comisarii au devenit din ce în ce mai egali, au exprimat opinii puternice, iar acum există o perfectă structură ierarhică. Toate acestea influențează modul de funcționare a Comisiei Europe. La fel s-a întâmplat și în Parlamentul European, unde există, în prezent, multe forțe divergente, care însă nu știu încotro să se îndrepte trenul. Și la nivelul Consiliului European au avut loc multe dispute de-a lungul timpului. În prezent, șefii de state și de guverne hotărăsc încotro merge trenul, așa că lucrurile sunt din ce în ce mai complicate. Pentru a încheia intervenția mea: Există câteva provocări legate de rolul României în UE, ori de viitoarele extinderi. Toate ar putea fi rezumate în următoarele aspecte: apărare, deglobalizare, decarbonizare, digitalizare, democrație. Cu siguranță avem nevoie de apărarea Uniunii Europene, însă va fi diferită de cea de acum. Trebuie să ne punem întrebarea, în acest context, care va fi relația dintre apărarea pe care o furnizează UE și cea pe care o furnizează NATO. Deglobalizarea este cu siguranță un lucru evident. Lucrurile care au funcționat timp de 30 de ani trebuie să fie schimbate. Inflația a crescut foarte mult. Digitalizarea va pune probleme uriașe. Democrația este un subiect care mă îngrijorează profund.” Acad. prof. univ. dr. Doru Pamfil: ”Volumul pe care îl lansăm azi are nuanțe de roman polițist, e foarte palpitant. Mi-a parvenit aseară, târziu, cartea, și am zăbovit toată noaptea ca să o citesc filă cu filă. Spun palpitant fie și numai dacă ne gândim la momentul tensionat în care României i-a fost refuzat, în 8 decembrie 2004, la ora 15,30, acordul pentru aderarea la Comunitatea Europeană, cu explicația că nu ar fi îndeplinit criteriul privitor la Concurență. Printr-un adevărat miracol – nici nu cred că s-a mai întâmplat ceva similar în istoria aderării vreunei țării în UE -, la ora 20,00 președinta Consiliului a declarat că negocierile de aderare a României la UE au fost finalizate cu succes, iar jurnaliștii acreditați la Bruxelles au anunțat admiterea intrării României în Comunitatea Europeană începând cu data de 1 ianuarie 2007. Contribuția domnului Richter este una de excepție pentru că a avut acest dar de a compara viziunile unor personalități europene cu gândirea lor pro sau contra, cu realitățile concrete. Domnul Richter a pus în balanță și opiniile unor personalități din Germania. A rezultat un material istoric deosebit. Mă bucur că este prezent azi, aici și un alt erou al acelor vremuri, profesorul Vasile Pușcaș.”

Negocierile cu România, foarte dificile

Acad. prof. univ. dr. Vasile Pușcaș: ”Iar eu mă bucur tare mult că în colecția de «Istorie Contemporană» a Editurii «Școala Ardeleană» s-a adăugat un nou titlu de istorie recentă. Întâmplarea a făcut să ne aflăm la Bruxelles și domnul Richter și eu mai mulți ani. Nu ne-am întâlnit niciodată în timpul negocierilor. Am văzut un facsimil în care domnul Richter nota că negocierile cu România erau foarte dificile. Dânsul lucra atunci în direcția cea mai grea din CE, Direcția de Piață Internă, și se referea la capitolul de control financiar, iar notația dumnealui era din anul 2003, când finalizasem capitolul. Spun acum, pentru prima dată, că în toamna 2004 am redeschis acest capitol, pentru că apăruseră elemente noi, și l-am reînchis după ce le-am cuprins pe toate. Domnul Richter a scris cea mai interesantă carte despre procesul aderării țării noastre la UE. Până acum s-au scris lucrări propagandistice. Citind cartea domnului Richter a fost o surpriză plăcută să reîntâlnesc personajele cu care am negociat, am lucrat, am interacționat pe parcursul negocierilor. (…). 8 decembrie 2004: a fost pentru prima dată când Comisia Europeană s-a opus unei aderări iar statul candidat a trebuit să convingă Comisia să renunțe la atitudinea nepotrivită. La ora 16,00 presa internațională anunța că România nu a finalizat negocierile, că nu se știe când le va încheia și nici dacă va intra în UE. După câteva ore, șocată – ca și Comisia, de altfel-, presa a constatat că România a finalizat negocierile și va adera la UE. Mulțumesc domnului Richter și pentru că a venit la Cluj-Napoca exclusiv pentru acest eveniment. Îi adresăm invitația de a vizita orașul nostru într-un viitor cât mai apropiat, și, de ce nu, să lanseze o altă carte”.

Îndemn la dialog

Cercetător ştiinţific principal dr. Silviu G. Totelecan: ”Consider că lucrarea de față este în același timp text de analizat dar și pretext de dezbatere, un îndemn la dialog despre devenirea țării noastre post aderarea la UE. (…) După 1 ianuarie 2007, un răstimp de 16 ani, ne străduim să fim băgați în seamă și de ceilalți călători din tren, încercăm să intrăm în dialog cu ei, în timp ce unii urcă iar alții coboară. A fost, într-adevăr, ultimul tren? Ce înseamă metafora «să prinzi ultimul tren»? Atâta timp cât nu pare că ne-am așezat cu dreptul deplin în scaunul confortabil de la clasa întâi și mai degrabă suntem în bătaia vântului, agățați de ușa deschisă a vagonului, este imperios necesar să dibuim, mai în amănunt, ce înseamnă a sesiza sau nu, în profunzimea lor, oportunitățile cu costurile aferante aduse și iduse de potențiale transformări sociale care apar prin punerea în practică a dorinței de apartenență la ceva, în cazul de față la Comunitatea statelor membre UE. Strategia de la Snagov, semantă la 16 martie 2000 și înaintată Comisiei de la Bruxelles la 20 martie poate fi considerată precedentul fericit al unui adevărat proiect de țară, la alcătuirea sa contribuind mai toate instituțiile patriei. Din păcate, în timp s-a dovedit că nu suntem atât de buni la a implementa o strategie. S-a crezut că odată ce ideea a căpătat contur, implentarea ei se va întâmpla, cumva, de la sine. (…) Criteriile de aderare la UE au fost convenite la Consiliul de la Copenhaga din anul 1993, dar stabilirea regulilor este un lucru, pe când modul în care a acestea sunt puse în aplicare reprezintă o altă chestiune. (…) UE a avut mereu o dilemă internă rămasă încă nesoluționată cu privire la ce-și doreau membrii săi ceva mai vechi: integrare sau extindere? În timp, semnul de întrebare s-a transformat într-o adevărată problemă, dorința de mai puțină integrare devenind un proces în sine care a atins apogeul o dată cu Brexit-ul.(…) Din păcate, interesele UE s-au axat cu precădere pe considerente de ordin economic și juridic, ignorându-se cele socio-culturale. Negocierea s-a făcut în absența socio-culturalului”.

O perspectivă trilaterală

Cercetător ştiinţific principal dr. Ottmar Trașcă: ”Lucrarea domnului Richter este nu numai originală ci și provocatoare. Originală pentru că apelează la o serie de surse extrem de interesante, respectiv interviurile cu personajele implicate. Avem o perspectivă trilaterală: europeană, prin interviurile cu personaje de prim rang care au jucat un rol important în acea perioadă în structurile UE; a doua e perspectiva germană, Germania fiind motorul UE; a treia este perspectiva românească. Toate trei sunt îmbinate cu reflecțiile proprii ale funcționarului european Richter. Îmbinarea oferă echilibrul în judecățile de valoare pertinente expuse în lucrare. Analiza profesorului Richter de-a lungul celor 9 capitole captivate, pune o serie de întrebări și încearcă să le ofere răspunsuri. Una din concluziile la care ajunge profesorul Richter e că la Bruxelles a fost subestimată complexitatea problemei aderării. În ce privește partea română, realitatea este că nu am fost pregătiți să aderăm la UE. Aquis-ul comunitar are 10.000 de pagini, iar profesorul Pușcaș a întrebat Ministerul Culturii dacă în instituție se citise acest document iar răspunsul a fost negativ. Pe de altă parte, profesorul Richter se întreabă dacă UE a fost receptivă în privința doleanțelor părții române în perioada 2002-2004. Răspunsul este mai degrabă NU”.

Fundației «Transilvania Leaders», susținătorul proiectului

Directorul Institutului de Istorie „George Barițiu“, acad. prof. univ. dr. Ioan Bolovan: ”Apreciem superlativ acest eveniment realizat prin implicarea multor personalități, începând cu profesorul Vasile Pușcaș – artizanul din umbră al traducerii în limba română a acestei cărți (…). Dânsul este și responsabilul colecției «Istorie Contemporană» a Editurii «Școala Ardeleană» (…). Totodată, participă la lansarea cărții scriitorul Vasile George Dâncu, directorul Editurii «Școala Ardeleană» care nu a ezitat nicio clipă să preia ideea acestui proiect editorial. Sunt convins că lucrarea profesorului Jochen Richter va fi foarte citită și foarte citată în științele sociale și în istoriografia din România. Aș vrea apoi să mulțumesc Fundației «Transilvania Leaders», principalul susținător al proiectului, Institutului de Istorie «George Barițiu» și Editurii «Școala Ardeleană». Acest grup select format din foști rectori ai celor șase universități clujene, dintre care este de față domnul academician Doru Pamfil, rector al Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca între anii 2008 și 2016, precum și din cei mai relevanți și vizibili oameni de afaceri din comunitatea clujeană, a înțeles că are menirea de a sprijini proiecte culturale majore, sociale și artistice. Reamintesc că Fundația a finanțat concertul susținut cu prilejul Zilei Naționale a României, în Anul Centenar 2018, la Filarmonica din Viena, în celebra sală de concerte Musikverein”.

Carmen FARCAȘIU