La Suatu nu numai urşii produc pagube, ci şi… guvernanţii

Suatu pare una din comunele liniştite ale Cîmpiei Transilvane, unde românii, maghiarii şi romii se întîlnesc zilnic, îşi dau mîna prieteneşte, mai iau una mică împreună prin birturile satelor şi îşi mărturisesc păsurile şi dorinţele acestei primăveri destul de umede şi timpurii. Neliniştea sezonului are mai multe componente, iar drumurile zilnice nu duc doar spre pregătirea terenurilor agricole pentru însămînţat cu primele urgenţe, ci şi spre Primăria comunei.

La recenta întîlnire de lucru a comunelor asociate în Microregiunea de Dezvoltare Cîmpia Transilvaniei, desfăşurată la Suatu, primarul comunei, Szabo Mihai, după salutul de bun venit pentru cei ce acordă cuvenitul respect acestei structuri asociative, cu bune rezultate investiţionale în anii trecuţi, a prezentat dimensiunile socioeconomice ale Suatului. Din datele statistice oferite de primar am reţinut că această unitate administrativ-teritorială se întinde pe o suprafaţă de 5284 ha, dispune de un perimetru agricol arabil de 3146 ha, 70 ha amenajări piscicole şi 11,3 ha rezervaţie naturală protejată; în acest teritoriu există o Biserică unitariană construită în anul 1311. Dar, noutatea zilei  vine din partea… urşilor, care n-au prea stat în bîrlog, omorînd în pragul Mărţişorului cinci oi ale fermierului Vasile Cicoş din Aruncuta.

Şi cum în aceste întîlniri lunare se discută, prioritar, probleme privind implementarea unor programe de reabilitate şi dezvoltare a infrastructurii cu finanţare europeană şi guvernamentală, sprijinul pentru dezvoltarea diferitelor sectoare agricole, meşteşuguri,  artizanat, agroturism, sănătate şi învăţămînt –  ca să dăm doar cîteva teme importante ce generează proiecte cofinanţate de Guvern şi UE –  în analiza de la Suatu, discuţiile au fost cantonate pe priorităţile acestor zile decisive pentru înfiinţarea culturilor agricole de primăvară, dar şi în sfera nemulţumirilor populaţiei din satele microregiunii cu privire la situaţia drumurilor de acces între diferitele localităţi, a plăţii subvenţiilor agricole şi legii silvice.

Şeful administraţiei de la Suatu, în numele celor ce produc grîu, orz, orzoaică, porumb, cartofi, floarea soarelui, sfeclă şi legume pe cele peste 3.000 ha cultivate an de an, importante cantităţi de lapte şi carne plătite discreţionar de procesatori, a criticat dezinteresul cras manifestat de guvernanţi faţă de lucrătorii pămînturilor, cărora le vor da subvenţiile anului trecut doar în luna mai (dacă se vor da şi atunci !?), cînd toate culturile trebuie să răsară. Or, pentru înfiinţarea acestora trebuie cumpărate seminţe, motorină, îngrăşăminte şi trebuie plătite şi lucrările agricole aferente.

Speranţele puse în tehnocratul Dacian Cioloş, care deţine şi o diplomă de specialist în agricultură, aureolată cu portofoliu de fost comisar european în domeniu, au fost deşarte pentru cei ce produc pîinea noastră cea de toate zilele. Construirea unui segment de autostradă poate fi amînat pînă în vară, dar însămînţările ba!.

Un alt mare OF îl constituie starea deplorabilă a drumurilor de toate categoriile, sens în care primarul comunei Mociu, Horvath Marton, a avut cuvinte de apreciere privind colaborarea fructuoasă dintre conducerea comunelor Suatu şi Frata, care, prin eforturi financiare comune, au reabilitat drumul dintre Sopor şi Suatu, reuşind să scurteze de trei ori distanţa dintre localităţi şi să evite distrugerea mijloacelor de transport. Asemenea căi scurte de acces trebuie readuse de urgenţă pe harta geografică a Clujului, la care să-şi aducă contribuţia Consiliul Judeţean, care trebuie să şi dea, nu doar să vină cu promisiuni după voturi în satele şi comunele judeţului.

O altă mare nemulţumire cu care se confruntă şi primarii din Căianu, Ţaga, Geaca, Cătina, Palatca, Mociu şi Suatu vizează Legea silvică, aberantă, spuneau vorbitorii, prin obligaţiile ei. Pe lîngă contractele de pază cu Ocoalele silvice, legea cu pricina stipulează obligaţia silvicultorilor de a marca tăierile din pădurile comunale şi ale persoanelor fizice, iar exploatarea să se facă de societăţi autorizate şi tot ele să tragă materialul lemnos la rampele de încărcare, contracost. În asemenea condiţii, preţul metrului cub de lemn de foc creşte aberant, iar un pensionar agricol cu 350 lei pe lună îngheaţă atît la propriu cît şi la figurat.

Pentru a încerca să rezolve aceste… astenii financiare de primăvară, cu mare impact asupra vieţii miilor de lucrători ai ogoarelor din această parte a Transilvaniei, la propunerea primarului Horvath Marton, la analiza ACT din 14 aprilie, ce va avea loc la Băile Cojocna, vor fi invitaţi toţi parlamentarii Clujului şi conducerea administrativă a judeţului, pentru a se găsi soluţii în depăşirea acestor nedorite blocaje legislative şi guvernamentale.

Dumitru VATAU