La Rediu: SĂRBĂTOARE CU… PROMISIUNI

În această săptămînă, sau mai bine zis lună a …procurorilor, în judeţul Cluj s-au întîmplat şi evenimente plăcute. Bunăoară, duminică, la Mihai Viteazu, creştinii ortodocşi şi-au îmbogăţit averea comunitară cu un impunător lăcaş de cult, a cărui sfinţire a fost oficiată chiar de Mitropolitul Andrei Andreicuţ, la Apahida întîlnirea fiilor satului a fost marcată de reuşite spectacole artistice şi sportive, programul fiind completat cu multe surprize pregătite de conducerea celei mai mari comune din vecinătatea estică a metropolei clujene, un asemenea eveniment consumîndu-se şi în localitatea Rediu,  comuna Aiton. Ca niciodată am folosit… zarurile în alegerea deplasării mele  şi a ieşit Rediu, un sat de o modestie tipic ardelenească, cu numai 440 de suflete, dar cu aspiraţii bine motivate, potenţate chiar de geografia aşezării, aflată între cele mai mari municipii ale judeţului, Cluj-Napoca şi Turda, distanţe pe care mulţi localnici, mai în vîrstă, le-au măsurat de nenumărate ori cu pasul în vremurile trecute.

Pentru cei ce nu au fost de doi-trei ani în Rediu, cu certitudine au inventariat cu satisfacţie schimbările calitative în dotările edilitar-gospodăreşti, chiar dacă colbul de pe drumul judeţean 303 M prăfuieşte zilnic grădinile şi gospodăriile bine întreţinute ale localnicilor. Iată, pe scurt, lista împlinirilor finanţate de la bugetul local al comunei, unde primar este un fiu al satului care a renunţat la uniforma militară în favoarea celei de prim-gospodar, cu două mandate în opoziţie,  timp în care nu a ajuns la feliile de… tort mult aşteptate, ci doar la promisiuni.Aşa se explică faptul că doar 5 km de drum judeţean despart Rediul de civilizaţia drumului European E-60, cu tangenţă la Vîlcele, şi dezinteresul în reabilitarea drumului roman Aiton-Gheorghieni, ce înjumătăţeşte distanţa dintre aceste aşezări. Dar, ne mărturisea duminică primarul Nicolae Făgădar, „cu bani puţini de la bugetul local şi cu sprijinul cetăţenilor am putut să schimbăm multe lucruri în bine. Aici, la Rediu, lăcaşul de cultură, în care iernau caprele pînă prin 2008, a fost pur şi simplu reconstruit, valorificînd doar vechii pereţi. Acum este un cămin modern, cu sală de spectacole, dependinţe, grupuri sociale, cu apă curentă, încălzire cu aeroterme şi cu toate dotările necesare desfăşurării manifestărilor cultural-artistice, cît şi a altor evenimente din viaţa comunităţii.

Am asfaltat 5 km de drum comunal atît la Aiton cît şi la Rediu, în ambele sate am construit capele, sediul nou pentru primărie şi un centru medical uman cu locuinţă de serviciu pentru generalist. Şi în Rediu am amenajat un punct sanitar unde vine medicul de familie, iar iluminatul public comunal a fost în totalitate modernizat, pentru care am alocat 15.000 euro, din venituri proprii”.

Apropo de modestie, atît Rediu cît şi Aiton rămîn două localităţi cu veleităţi rurale , datorită faptului că cele 2500 ha de teren agricol se lucrează în parteneriat cu societatea Transavia – Alba , care dă 800 kg de cereale pentru fiecare hectar de teren arendat şi plata impozitelor anuale.

Dar să trecem de la agricultură la cultură: programul artistic s-a desfăşurat pe scena solidă, construită din beton şi cadru metalic în vecinătatea Căminului cultural, pe care a debutat spectacolul la care au participat sute de localnici cu ai lor invitaţi, între care senatorul Alexandru Cordoş ,care a mărturisit că aceste întîlniri de suflet dintre copii, părinţi, bunici, săteni nu le poate lua sau anula nimeni, chiar dacă unii bat din poartă în poartă, pentru a ne lua votul… Aplauze a primit parlamentarul clujean atunci cînd le-a promis sătenilor că la ediţia viitoare a întîlnirii,  drumul ce leagă Rediul de Vîlcele va fi asfaltat.

După discursuri, Ansamblul „Aitoneana” al tinerilor din comună a deschis spectacolul, prezentat în prima sa parte chiar de primarul Nicolae Făgădar. Au urcat apoi pe scenă soliştii de muzică populară: Nicolae Bondoi şi Marius Făgădar, şi ei fii ai comunei,  lăsînd apoi loc liber dansatorilor din Tureni, care au fost însoţiţi chiar de primăriţa Elena Daniela Mănăilă. Ca de obicei a mers la sufletul publicului recitalul Vetei Biriş  şi al rapsodului Vasile Soporan care , la venerabila vîrstă de 77 de ani, a dovedit încă o dată, că frumuseţea folclorului autentic nu ţine cont de vîrstă, ci de virtuţi nebănuite. Adrian Buza şi Ana Strâmturean au lăsat şi ei o bună impresie, iar Ansamblul „Rapsodia Someşană”, recent întors dintr-un turneu de mai multe zile în Polonia, a dat nota de profesionalism, consolidat în zeci de ani petrecuţi pe marile scene ale ţării şi ale lumii la numeroasele festivaluri în care şi-a definit supremaţia artistică. Seara s-a încheiat cu o horă a satului şi cu balul tinerilor.

Dumitru VATAU