La Cuzdrioara, dimensiunile infrastructurii edilitare sporesc vigoarea şi confortul localităţii

• Dialog cu ing. Casian Simion Rus, primarul comunei •

Aici, la marginea nord-estică a judeţului, unde se… îmbrăţişează cele două Someşuri în drumul lor spre Tisa, nu mai miroase a celuloză şi nici nu se mai ridică nori chimici peste podişul Someşan, semn că marea platformă industrială, ce delimita borna geografică dintre municipiul Dej şi comuna Cuzdrioara, nu făcea bine concurenţei suratelor europene. Aşadar, a dispărut concurenţa, mirosul celulozei, dar şi al… banilor din bugetul sutelor de cuzdrioreni disponibilizaţi şi obligaţi a-şi căuta rosturile pe pieţele muncii europene.

Rep. – Îmi permit să afirm, domnule primar Casian Rus, că de n-ar trona atât de izbitor ruinele fostului Combinat de celuloză şi hârtie pe spaţiul de graniţă dintre Dej şi Cuzdrioara, localitatea pe care o manageriaţi cu bune rezultate de aproape cinci ani de zile ar putea oferi cu mai multă acurateţe dinamica unor importante împliniri aşteptate de multă vreme de cei peste 3000 de locuitori ai comunei dumneavoastră.

Casian Simion Rus – Da, peisajul dezolant de azi aminteşte de dinamica dezvoltării industriale a Dejului, care, fie ea rea sau bună, precum erau şi vremurile, a asigurat câteva mii de locuri de muncă pentru zona municipiului şi, implicit, pentru locuitorii comunei noastre. Investiţiile în fondul locativ al Cuzdrioarei, din acea vreme, veneau din retribuţiile obţinute pe fosta platformă industrială care a rămas doar o amintire ce creează nu doar suspiciuni, dar şi curiozitate în rândul copiilor noştri, care ne întrebă de ce cântă acum… cucuvelele prin altădată impunătoarele secţii ce produceau celofibră, celuloză, hârtie şi mobilier ce ajungea, preponderent, în locuinţele europenilor.

Rep. – În drumul meu spre această modernă Primărie, lăsând fostul combinat în tenebroasa lui adormire, am remarcat o oarecare prospeţime, o evidentă vigoare în dezvoltarea construcţiilor, dar şi în ceea ce priveşte infrastructura şi buna gospodărire. Ne puteţi detalia câteva din proiectele implementate ce au stimulat aceste schimbări calitative în confortul comunităţii de aici?

Casian Simion Rus – Pentru că transparenţa este o permanenţă în activitatea desfăşurată de Primărie şi Consiliul local, aş începe prin a menţiona, mai întâi, faptul că am definitivat proiectul de amenajare a centrului civic al localităţii, ce însumează construirea unui sediu administrativ nou, cu parter şi etaj, unde au fost proiectate, construite şi dotate corespunzător spaţiile necesare serviciilor publice de care beneficiază locuitorii comunei noastre.

Tot în acest perimetru, prin implementarea unui proiect cu finanţări europene, am realizat construcţia unui Centru de Informare turistică, pe Măsura 313, care dispune de o sală de primire a publicului, sală de proiecţii video, de lectură şi alte manifestări, birouri pentru angajaţi, grupuri sociale, băi, spaţii tehnice, în care toată aparatura din dotare este de ultimă generaţie.

Rep. – Contrastul este izbitor între ceea ce a fost şi ce este acum, în acest perimetru central, unde Primăria ocupa un spaţiu plin de igrasie, CAP–ul avea şi el un sediu neprimitor, iar drumul de legătură cu artera principală era plin de gropi şi praf. Au fost necesare mari eforturi financiare şi manageriale pentru a isprăvi noua arhitectură a centrului civic.

Casian Simion Rus – Sincer să fiu, nu a fost uşor. Dar cu înţelegerea şi sprijinul celor ce te aleg, cu grijă sporită în cheltuirea banilor publici, ca să nu dai de lucru DNA-ului, am reuşit să primenim această zonă care beneficiază de noi utilităţi.

Bunăoară, pe lângă drum, alei pietonale, parcări pentru autoturisme şi construcţiile amintite, am reuşit să concretizăm un alt important program, obţinut prin intermedierea Grupului de Acţiune Locală. Dimensiunile acestei investiţii sunt destul de vizibile şi căutate atât de tineri, cât şi de vârstnicii localităţii. Concret, este vorba de un teren de fotbal cu suprafaţă sintetică, de dimensiuni apreciabile, un teren de tenis cu suprafaţă din tartan, pistă de alergare, cărora li se adaugă un parc de agrement şi relaxare, cu alei, spaţii verzi, bănci de odihnă, lampadare şi un complex de joacă pentru copiii de toate vârstele. În acest mini-complex sportiv şi de agrement, avem o zonă de fitness cu aparate multifuncţionale, un foişor cu o masă de tenis şi alta pentru odihnă, iar în curtea primăriei am amenajat un alt foişor pentru oficierea cununiilor, când timpul permite.

Rep. – Domnule primar Casian Rus, vă provoc să trecem de la realizări la priorităţile din agenda acestui an, 2017.

Casian Simion Rus – Vă previn că aceasta nu este deloc săracă. Continuăm dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii edilitare, de mediu şi transport, sens în care am făcut licitaţia pentru demararea lucrărilor la drumul de acces la exploataţiile agricole, unde avem 1 milion de Euro obţinuţi prin AFIR. Continuăm ridicările TOPO, iar pe Măsura 7.2 vom asfalta toate străzile din sate, încă neasfaltate, ce însumează 7,3 km.

Tot în acest an, extindem iluminatul public pe străzile Ion Creangă şi Simion Bărnuţiu, iar pe Eminescu o dublăm pe o parte.

O altă investiţie importantă şi necesară comunei este canalizarea. Lungimea reţelei atinge 25 km, pentru Cuzdrioara şi Mănăşturel, lucrare prevăzută şi cu cinci grupuri de pompare a apei uzate spre staţia de epurare Dej.

Între noutăţile anului se înscrie trecerea la tehnologia nouă şi economicoasă a iluminatului public cu leduri, iar pe drumul naţional, bântuit mereu de ceaţă, montăm corpuri cu vapori de sodiu şi tot pe acest traseu vor fi montate camere speciale video pentru înregistrarea şi identificarea intrărilor şi ieşirilor din localitate.

Rep. – Sunt semne încurajatoare şi pentru dezvoltarea economică?

Casian Simion Rus – Dezvoltarea are nevoie de sprijin guvernamental. În ceea ce ne priveşte, asigurăm toate facilităţile pentru promovarea agroturismului şi punerea în valoare a resurselor materiale şi umane de care dispune comuna. Avem deja o modernă fabrică de sucuri naturale, ale cărei produse se desfac pe pieţele ţării, iar la Baraj se află în construcţie o hidrocentrală ce intră în funcţiune chiar în acest an. Desigur, nu excludem şi alte investiţii generatoare de locuri de muncă, cum ar fi înfiinţarea unei pensiuni la Valea Gârbăului şi un centru pentru îngrijirea persoanelor vârstnice. Măsura împlinirilor depinde şi de bugetul ce ne va fi alocat.

Dumitru VATAU