La CENTENARUL UNUI MARE ARTIST: Sculptorul GHEZA VIDA (1913-2013)

„Sînt un om cu noroc: m-am născut în Maramureş … Maramureşul m-a format ca om şi ca artist. Îi rămîn adînc recunoscător” – spunea sculptorul Gheza Vida, mărturisind în felul acesta apartenenţa la un spaţiu şi un timp privilegiat. Astfel, „prin Gheza Vida, < artist al locului>, devenit printr-o operă nepieritoare <artist al esenţelor>, Neamul Românesc din Maramureş întîi şi apoi întreaga seminţie românească şi-a văzut sufletul. Suflet aşezat cu multă cumpănire în <Sfatul bătrînilor>, în Monumentul de la Carei, în <Pintea Viteazul>, în Monumentul de la Moisei, în <Balada lui Pintea>, în <Dans din Oaş>”… (Dr. Teodor Ardelean).

Civilizaţia lemnului şi a pietrei – universul lui GHEZA VIDA

A lemnului care, sub mîna artistului, prinde viaţă, se reîncarcă cu o forţă expresivă inconfundabilă şi fără termen de comparaţie, primind acea tăietură aspră, dîrză, de neclintit, ca în cele 12 reprezentări totemice din Complexul sculptural de la Moisei (1966 lemn, 1972 piatră), dar şi rotunjimi domoale într-un joc al contrastelor de mişcare ca în „Dans din Oaş”; sau a pietrei, ca în cazul Monumentului de la Carei (1964), a cărui robusteţe şi monumentalitate se reflectă în aşezarea în spaţiu a reprezentărilor uriaşe ale ostaşului şi ţăranului, ca puncte de forţă şi de rezistenţă prin istorii ale unui neam întreg. Un univers extins, aşadar, pe teritorii vaste, din care s-au zămislit lucrări cu o încărcătură simbolică extrem de adîncă. …”în arta lui Gheza Vida au fost încorporate elemente figurative arhaice şi reprezentări trimiţînd la mitologia autohtonă. Simbolismul mitologic, legat de faptul contingent, a caracterizat multe din lucrările lui Vida din anii 50-60 şi ulterior. Chiar şi titlurile lucrărilor sînt ilustrative în acest sens: <Omul nopţii>, <Priculiciul minei> etc. Peste timp, arta lui Vida s-a întîlnit cu simbolistica realist-goticizantă a lui Ernst Barlach şi cu tendinţa de simplificare volumetrică a simbolurilor potenţial figurative ale lui Fritz Wotruba. În perioada cea mai fertilă a artei sale, în operele lui Gheza Vida monumentalismul eroic şi-a dat mîna cu real-expresionismul, rezultatele fiind remarcabile, precum în admirabilul Monument al Ostaşului Român de la Carei, oraşul-poartă a României spre Vest şi a cărui eliberare a marcat eliberarea Transilvaniei”, consemnează redutabilul critic şi istoric de artă Grigore Arbore.

***

Cu ocazia manifestărilor Centenarului GHEZA VIDA a apărut, la Editura Academiei Române, în colaborare cu Editura Mega din Cluj-Napoca, sub îngrijirea Acad. Marius Porumb, un monumental album de artă care cuprinde, pe mai bine de 300 de pagini: texte-efigie semnate de: Acad. Marius Porumb, Cătălin Cherecheş – primarul municipiului Baia Mare, Acad. Răzvan Theodorescu, Prof. dr. Teodor Ardelean, Conf. dr. Ramona Novicov, Prof.dr. Aurel Chiriac, Dr. Tiberiu Alexa, Livius George Ilea, Dr. Ioan Marchiş, Mihai Muscă, Traian Moldovan, Prof.dr. Grigore Arbore, Gheorghe Vida, Virgil Mocanu • o Cronologie Gheza Vida • Catalogul general al operelor sculptorului Gheza Vida • Lista expoziţiilor Gheza Vida • Bibliografia Gheza Vida, peste 170 de ilustraţii alb-negru şi color, de excepţională calitate, precum şi ample sinteze asupra omului şi operei în limbile engleză şi franceză.

***

La centenarul marelui artist – „… sculptorul unui popor, întărit cu credinţa în dreptul de viaţă universală al valorilor autohtone” … întrunind „într-o structură unică omul, artistul şi istoria imediată” (Raoul Şorban) – omagiul şi admiraţia lumii artistice clujene, a consumatorilor de artă, în general, pentru o creaţie ce vine de demult, din spaţiile mitice ale Cogaionului Maramureşului, acolo unde dacii liberi, aflaţi la „Sfatul bătrînilor” (1972 lemn, 1980 piatră) celebrează marea liturghie cosmică împreună cu „Omul pădurii” (1971), cu „Omul nopţii” (1973), cu „Fata pădurii” (1973), cu „Omul cu pasărea” (1972), cu „Fata cu fluierul” (1976) sau cu „Solomonarul” (1971)… Invitaţia la expoziţie şi la recitirea creaţiei lui Vida se regăseşte şi în intervenţia din album a fiului artistului, criticul şi istoricul de artă Gheorghe Vida: „Sculptura lui Vida, <summum> de frumuseţi unice, oarecum uitată astăzi, dar de o perenitate de netăgăduit, poate fi, cu ocazia comemorării centenarului său, un fericit prilej de interpretări noi şi proaspete, menite să definească locul său privilegiat, singular, în sculptura românească”.

***

Aşa după cum am mai anunţat, după manifestările ştiinţifice şi expoziţionale desfăşurate la Baia Mare şi Carei (februarie 2013) şi cele de la Bucureşti (iunie 2013), marea expoziţie GHEZA VIDA se deschide şi la Muzeul de Artă din Cluj-Napoca – vernisaj joi, 12 septembrie a.c., la ora 18, ocazie cu care va fi lansat şi albumul de artă GHEZA VIDA Centenar 1913-2013. Urmează, pînă la finele acestui an, alte popasuri, necesare şi fireşti în demersul de redescoperire şi revalorizare a operei artistului – la Accademia di Romania de la Roma şi, din nou acasă, la Baia Mare.

Michaela BOCU

m.bocu@ziarulfaclia.ro