La ce ne-a folosit atâta creştere economică?

        Acum, că tot ne apropiem de sfârşitul celui de-al doilea trimestru al anului, parcă – parcă ar trebui să observăm un rezultat, unul cît de mic, dar pozitiv, al spectaculoasei creşteri economice, de peste 7%, de anul trecut. Şi când colo, ce să vezi? Creşterea asta economică pare a nu fi băgat în seamă pe cineva, aşa că cei mai mulţi dintre noi au rămas cam la fel de săraci ca anul trecut. Şi cum să fie altfel, cînd investiţii nu s-au făcut, salariile au crescut doar pentru unii bugetari, iar preţurile au crescut pentru toată lumea? Iar starea asta de fapt nu face altceva decât să accentueze necazurile şi inegalităţile din societatea noastră.

        Spre exemplu – dacă este să vorbim despre necazuri – un raport al Oficiului European de Statistică arată că România se clasa anul trecut pe podiumul european al deprivării materiale severe, cu 19,4% din populaţie aflată în această situaţie, ţara noastră fiind depăşită la acest capitol doar de Bulgaria şi Grecia, cu procente de 30%, respectiv 21,1% din populaţie. Dacă vă întrebaţi ce înseamnă “deprivare materială severă”, iată o definiţie a Comisiei Europene: persoanele care se confruntă cu deprivarea materială severă nu au mijloacele necesare pentru cel puţin patru puncte din următoarea enumerare: plata facturilor la timp, menţinerea locuinţei la un nivel de încălzire adecvat, cheltuieli neaşteptate, regulat o mâncare cu carne, sau echivalentul vegetarian, o săptămână de vacanţă departe de casă, un televizor, o maşină de spălat, un telefon, o maşină. Credeţi că lucrurile s-au schimbat substanţial de la începutul anului încoace? Eu aş zice că nu, având în vedere că, după cum spune Institutul Naţional de Statistică, majoritatea veniturilor unei gospodării din ţara noastră se duc pe alimente, taxe, impozite şi întreţinerea locuinţei.

    Dacă este vorba despre inegalităţi, ne putem gândi la cele care privesc distribuţia veniturilor. Un alt raport al aceluiaşi Oficiu European de Statistică arăta că 20% din cei mai bogaţi cetăţeni ai Uniunii Europene au obţinut, ca medie, venituri de 5,2 ori mai ridicate decât cei mai săraci 20% cetăţeni. Însă, diferenţele între state sunt uriaşe. Pe prima poziţie a inegalităţilor se situa Bulgaria, cu un raport de 8,2 ori, locul doi era ocupat de Lituania, cu un raport de  de 7,1 ori, urmată de – cine altcineva? – România, cu un raport de 7 ori. Pentru comparaţie, în Cehia raportul era de 3,5 ori, iar în Slovenia de 3,6 ori.

    Din păcate, situaţia nu pare a se îndrepta: după atâta revoluţie fiscală, leul a luat-o binişor la vale, inflaţia a ajuns la 5,2%, deficitul balanţei de plăţi a depăşit 960 milioane euro, iar deficitul balanţei comerciale a trecut de 2,7 miliarde euro. În schimb a crescut cu 2,050 miliarde euro datoria externă totală: cea pe termen lung a urcat la peste 69,5 miliarde euro, iar cea pe termen scurt a depăşit 25,9 miliarde euro.

    Mai – mai că-mi vine a mă întreba: la ce ne-a folosit atâta creştere economică?