La Cătina, Tradiţia a înfruntat… gerul

Tradiţionalul Tîrg de iarnă de la Cătina se confundă cu vîrsta localitaţii ce închide o parte din triunghiul transilvan al hotarelor dintre Cluj, Bistriţa-Năsăud şi Mureş. Un tîrg care şi-a schimbat, în timp, doar locul, nu şi popularitatea.

An de an, în prima zi al lui Făurar, gospodarii din Cătina şi satele aparţinătoare din localităţile Ţaga, Buza, Geaca, Cămăraşu, Mociu, Frata, Suatu, Căianu, Budeşti, Ţagu, Sarmaş, Sarmăşel, ca să nominalizăm doar cîteva comune din Cîmpia Transilvaniei, vin aici sa-şi valorifice rodul muncii de peste an, dar şi să-şi procure şi cele necesare reluării producţiei agricole din anul în curs. Pînă nu demult, evenimentul comercial dura două zile, adică şi în sarbătoarea Întîmpinării Domnului din 2 februarie, iar generaţiile trecute îi mai spuneau şi Tîrgul Vulpei, care, dacă trecea peste gheaţa lacului, prevestea că frigul cedează.

Şi în acest an tradiţia a înfruntat … gerul, chiar dacă termometrele au înregistrat -24 grade. La acest tîrg anual a venit un număr considerabil de tîrgoveţi, ce-i drept, mai puţini decît în anul trecut, motivaţia absenţelor facînd-o chiar primarul comunei Cătina, domnul Alexandru Bota. „Poate că nu numai gerul năpraznic al zilei, ci şi decimarea efectivelor a influenţat această ediţie”, mărturisea la spargerea evenimentului şeful administraţiei de la Cătina, cel care nu a lipsit nici un an de la Tîrgul… vulpei, adică de peste 50 de ani. Preţurile acestei ediţii au fost de trei ori mai ridicate, la specia de porcine, şi dublu la ovine şi bovine, încheie primarul Bota.

Vicele, Viorel Moldovan, observa că sărăcia din mediul rural nu a ocolit nici Tîrgul Cătinei, care pierde din spaţiul zootehniei în favoarea … buticarilor.

Dacă Guvernul şi Ministerul Agriculturii, mai adaugă inginerul Moldovan, nu-şi întorc privirile spre truditorii ogoarelor, rămînem europeni doar prin consum, nu şi prin producţie.

Dumitru VATAU