Kelemen fu reales, la al 12-lea congres

• Scandalos: Autonomia şi criticile la adresa statului român, temele centrale la cel de-al 12-lea Congres al UDMR •

Kelemen Hunor îşi conservă, pentru încă patru ani, funcţia de preşedinte al UDMR, el fiind reales vineri, în cadrul celui de-al 12-lea Congres al Uniunii. Votul dat de cei peste 700 de delegaţi a fost unul secret, Kelemen – dealtfel singurul candidat la preşedinţia UDDMR -, întrunind 575 voturi pentru şi zece împotrivă. În lipsa realizărilor reale, temele centrale ale congresului – regăsite atît în raportul de activitate din mandatul precedent prezentat de Kelemen, cît şi în discursurile altor participanţi – au fost autonomia minorităţii maghiare din România şi criticile nejustificate la adresa statului român.

Congresul UDMR s-a desfăşurat vineri şi sîmbătă, la Cluj-Napoca, pe agenda lucrărilor figurînd alegerea noii conduceri şi modificări ale programului politic.

Una dintre „realizările” celor patru ani de preşedinţie, cu care s-a lăudat Kelemen, este blocarea reformei aministrative încercate de guvernarea PDL, din care Uniunea a făcut parte . „Am reuşit să împiedicăm implementarea unei reforme teritorial-administrative, care ar fi dezavantajat extrem de mult comunităţile maghiare din Ţinutul Secuiesc şi din Regiunea Partium, fiindcă le-ar fi privat de drepturile decizionale administrative de care beneficiază. Această «istorioară» relevă faptul că, în situaţia noastră aparte, de minoritari, cîteodată şi împiedicarea unor măsuri poate fi interpretată ca un succes”, s-a fălit liderul UDMR, în raportul său politic.

În acelaşi discurs, Kelemen a precizat şi faptul că Uniunea a elaborat propria variantă de reformă administrativă, fără să spună însă, că aceasta contravine legilor statului român, dar acuzînd societatea românească de intoleranţă. „Precum am promis cu ocazia congresului de la Miercurea Ciuc, anul trecut am elaborat şi propus pentru dezbatere publică acel proiect al autonomiei regionale care completează oarecum proiectul autonomiei culturale, elaborat cu ani în urmă. Nu nutrim şi nici nu am nutrit iluzii. Ca persoane responsabile, nu am avut intenţia de a vinde alegătorilor noştri iluzii. Ştim şi constatăm că societatea românească nu prea înţelege şi nu acceptă momentan această modalitate de soluţionare a problemei minoritare, ce oferă garanţii instituţionale. Temeri şi prejudecăţi puternice caracterizează societatea – acestea ne-au fost lăsate ca tristă moştenire a ultimilor zece decenii”, a prezetat situaţia Kelemen, pe placul său şi al celor cîteva sute de etnici maghiari prezenţi în sală.

„Numai voinţa noastră nu este suficientă pentru a schimba această stare de fapt. Nici intenţiile şi voinţa noastră nu sînt suficiente pentru a ne înfăptui obiectivele. Trebuie să convingem societatea română că nu vrem să privăm pe nimeni de nimic şi nu avem intenţia de a face rău cuiva. Această sarcină nu poate fi îndeplinită fără sprijinul membrilor majorităţii. În plus, este nevoie de răbdare şi perseverenţă”, şi-a exprimat Kelemen speranţa că viziunea subiectivă a UDMR va avea succes. Cu toate acestea, liderul Uniunii a dat dovadă şi de un strop de luciditate, spunînd că „în lipsa acestei baze comunitare solide, în lipsa încrederii solide, ne vom confrunta cu o sarcină dificilă sau chiar extrem de dificilă!”.

Totodată, acesta nu a ezitat să critice autorităţile statului în ceea ce priveşte aplicarea legislaţiei în vigoare. „Am obţinut dreptul de a folosi liber simbolurile noastre naţionale, dar numărul persoanelor care vor să ne priveze într-o manieră de-a dreptul furibundă de această posibilitate creşte pe zi ce trece. Aceste persoane vor să ne confişte drapelele, imnurile şi sărbătorile”, a afirmat Kelemen în cadrul evenimentului la care imnul Ungariei a fost intonat înaintea celui naţional.

De asemenea, Kelemen a abordat critic şi subiectul retrocedărilor, victimizînd, prin omisiunea realităţilor istorice, comunitatea maghiară. „Am adoptat legi prin care am redobîndit o parte considerabilă a bunurilor care au aparţinut comunităţii maghiare, de exemplu: pădurile care au fost în proprietate colectivă şi imobilele care au aparţinut confesiunilor maghiare. Dar pericolul renaţionalizării este mai mare ca oricînd. România s-a angajat să restituie în natură bunurile confiscate în timpul dictaturii comuniste, iar în cazurile în care acest lucru nu este posibil, să ofere compensaţii băneşti echitabile. Însă, momentan, constatăm că persoanele care au aplicat cu bună credinţă legea sînt pedepsite, iar în cazul comisiilor de restituire se aplică principiul culpabilităţii colective”, a spus Kelemen cu referire la fostul deputat UDMR, cercetat penal, Markó Attila, exprimîndu-şi solidaritatea cu acesta şi convingerea că este nevinovat. De asemenea, Kelemen s-a substituit Justiţiei, afirmînd că „Nagy Zsolt (fost ministru al Comunicaţiilor – n.r.) este nevinovat şi a fost totuşi încarcerat. Trebuie să fim solidari cu el şi să transformăm justiţia într-o instituţie care nu permite astfel de procese inechitabile”.

Acuzaţiile la adresa statului român au curs în continuare, „acompaniate” de fantezii politice şi de proiecte a căror paternitate UDMR, în mod nejustificat, şi-o asumă. „Am fundat şi construit şcoli pentru a oferi fiecărui copil de etnie maghiară posibilitatea de a învăţa în limba maternă. Dar astăzi constatăm că – din motive demografice – nu putem susţine fiecare şcoală şi clasă, şi numai o singură şcoală cu predare în limba maghiară se clasează printre primele 100 din ţară… Fără programul de modernizare al UDMR, intitulat „Construim Transilvania”, localităţile populate de maghiari nu s-ar fi putut dezvolta”, a susţinut Kelemen, în discursul său. Cu toate că minortatea maghiară din România beneficiază de o discriminare pozitivă, Kelemen s-a arătat nemulţumit de multiplele drepturi acordate de statul român. „Nu am luptat pentru favoruri, ci pentru drepturi şi principii. Partenerilor noştri le spunem în mod repetat: noi, maghiarii din Transilvania, nu putem colabora pe termen lung cu cei care nu văd şi nu înţeleg acest lucru”, a subliniat liderul UDMR.

În aceeaşi notă s-a înscris şi discursul vicepremierului Ungariei, Semjen Zsolt, care a susţinut că, „în conformitate cu standardele europene, fiecărei comunităţi minoritare îi revine dreptul la autonomie”. „Nimeni nu s-a gîndit, după aderarea la UE, că inscripţiile bilingve reprezintă o problemă, că imnul Ungariei încă reprezintă o problemă…, că Colegiul Miko e o altă problemă – şi iată că dascălii de acolo sînt intimidaţi şi alţi membri ai comunităţii se află în această situaţie -, şi după aderarea la UE nu ne-am gîndit că ajungem în această situaţie ca acele revendicări legitime ale unei comunităţi, şi care există în documente acceptate de toate statele UE, pot reprezenta o ameninţare pentru ţară”, a spus vicepremierul Ungariei. Precizăm în acest context că Ungaria nu a fost adepta retrocedărilor în natură.

Totodată, Semjen a susţinut că maghiarii din Transilvania nu au cerut niciodată ceva ce nu există în UE. „Dacă alţii au voie, avem şi noi voie. Maghiarii din Transilvania nu sînt inferiori altor minorităţi europene. Nu sîntem cetăţeni de rangul doi ai ţării. Şi nouă ni se cuvin aceleaşi drepturi care există şi în alte ţări. Nu putem negocia şi nici accepta mai puţin decît aceste drepturi. Fiecare minoritate are dreptul la autonomie”, a pretins vicepremierul Ungariei.

După realegerea sa în funcţie, preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a subliniat că Uniunea îşi propune să rămînă cea mai importantă forţă politică a comunităţii maghiare, „reconfigurarea” formaţiunii fiind un proiect important în acest sens. „Am fost ales, am primit această funcţie şi responsabilitate pentru încă patru ani din partea colegilor mei, cărora le mulţumesc că au contribuit prin luările de cuvînt la tot ce înseamnă reconfigurarea UDMR…Noi dorim să fim cea mai importantă forţă politică în cadrul comunităţii maghiare, aşa cum am fost 25 de ani, şi sînt convins că vom reuşi să păstrăm încrederea şi susţinerea electoratului nostru şi în continuare. E nevoie de o reprezentare politică în continuare, atît la nivelul autorităţilor locale, cît şi în Parlament şi, sigur, noi avem această responsabilitate de a asigura această reprezentare”, a spus Kelemen, precizînd că schimbarea UDMR nu vizează, nici într-un caz, modificarea dezideratelor Uniunii. „Trebuie să ne schimbăm şi noi, trebuie să facem schimbările, corecţiile necesare, nu în ceea ce priveşte dezideratele, valorile asumate încă de la începutul anilor ’90, ci în ceea ce priveşte modalitatea de a face politică…Adevăraţii aliaţi ai Uniunii Democrate Maghiare din România (UDMR) au fost întotdeauna maghiarii. Ştim şi sîntem conştienţi că în afara Uniunii nu există nicio alternativă în domeniul reprezentării etnice. Dar schimbarea nu depinde decît de noi. Trebuie să fim credibili şi atractivi din punct de vedere politic, să trezim încredere. Şi noi trebuie să ne schimbăm, căci lumea din jurul nostru se schimbă şi ea”, a spus Kelemen Hunor.

Congresul UDMR s-a încheiat sîmbătă la prînz, după votarea de către delegaţi, şi apoi adoptarea modificărilor aduse „Programului politic” al formaţiunii, document ce are ca scop adaptarea politicii Uniunii la schimbările societăţii, dar şi găsirea unei noi direcţii care să conducă la recîştigarea încrederii în rîndul electoratului maghiar. Astfel, au fost adoptate şapte documente programatice care completează programul politic al UDMR şi care aduc în acelaşi timp idei noi, pe care membrii Uniunii consideră că trebuie să le urmeze.

Documentele programatice adoptate la congres se referă la domenii considerate importante atît de UDMR, cît şi de comunitatea maghiară din România, precum educaţia – fiind adoptat un proiect care prevede susţinerea unui program multianual legat de învăţămîntul în limba maghiară -, economie şi fiscalitate, politică externă, politici sociale şi susţinerea familiei. Un alt document se referă la viziunea UDMR în ceea ce priveşte susţinerea dezideratelor comunităţii maghiare. „Dezbaterea politică a fost foarte bună, cred eu, cu mult conţinut despre această ‘reconfigurare’. Fiecare, sigur, cînd e vorba de reconfigurare poate că înţelege altceva, dar importantă este concluzia noastră comună, că trebuie să facem o politică un pic altfel decît am făcut pînă acum, trebuie să facem corecţiile necesare pentru a păstra încrederea electoratului nostru şi pentru a recîştiga acolo unde am pierdut, pentru a cîştiga încrederea tinerilor, a generaţiilor care nu au o amintire directă despre comunism, despre dictatură şi tot ce s-a realizat în această perioadă de 25 de ani, care pentru ei înseamnă normalitate şi au alte aşteptări, la care noi trebuie să găsim răspunsuri”’, a precizat Kelemen Hunor la finalul lucrărilor congresului.

Adriana STUPAR