Kelemen, cu jalba în proţap la preşedintele Comisiei de la Veneţia: „Nu Guvernul, ci comunităţile naţionale trebuie să facă aprecieri privind respectarea drepturilor minorităţilor”

Deşi dintre toate minorităţile care trăiesc pe teritoriul României, comunitatea maghiară are cele mai multe drepturi, preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, acuză, din nou, statul român de faptul că îi discriminează pe maghiari. Într-o scrisoare adresată preşedintelui Comisiei de la Veneţia, Gianni Buquicchio, liderul Uniunii prezintă o serie de „evoluţii contradictorii” pe care susţine că le-a constatat în domeniul drepturilor minorităţilor naţionale din România.

Potrivit unui comunicat de presă remis redacţiei de UDMR, în mesajul trimis preşedintelui Comisei de la Veneţia, Kelemen Hunor subliniază faptul că deşi maghiarii constituie cea mai numeroasă comunitate naţională minoritară din România şi chiar din Uniunea Europeană, reprezentanţii săi nu au fost invitaţi să participe la conferinţa organizată, pe 30 aprilie, la Cluj-Napoca de Ministerul de Externe şi Universitatea „Babeş-Bolyai” (UBB), conferinţă prin care s-a marcat împlinirea a 20 de ani de cînd România a ratificat Convenţia-cadru privind Protecţia Minorităţilor, adoptată de Consiliul Europei. Totodată Kelemen se declară nemulţumit de faptul că, spune el, organizatorii nu ar fi invitat la eveniment nici Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale din România.

„Considerăm că această abordare este absolut jignitoare şi antidemocratică, şi pune sub semnul îndoielii seriozitatea angajamentului autorităţilor române faţă de dialogul cu comunităţile naţionale şi colaborarea cu acestea. Poziţia noastră fermă este aceea că nu statul trebuie să decidă şi să aprecieze că România duce o politică exemplară în sfera protecţiei minorităţilor naţionale, ci organizaţiile minorităţilor trebuie să evalueze calitatea măsurilor care se răsfrîng asupra soartei lor”, afirmă Kelemen în scrisoarea menţionată.

Totodată, liderul UDMR consideră că „una dintre cele mai semnificative” instituţii ale Uniunii Europene ar trebui să obţină informaţii despre starea minorităţilor naţionale în mod direct – solicitînd relatări din partea organizaţiilor de reprezentare a minorităţilor naţionale -, nu doar prin intermediul unor „conferinţe de faţadă”, se arată în comunicatul UDMR. Conform acestuia, pe aceste considerente, Kelemen a făcut o listă de 14 puncte, cu cazurile în care pretinde că ar fi încălcate drepturile minorităţilor naţionale, precum şi „situaţia actuală a respectării legilor relevante în acest sens”.

În fruntea acestei liste se află cazul Universităţii de Medicină şi Farmacie din Tîrgu Mureş unde, spune Kelemen „de ani de zile, nu se reuşeşte înfiinţarea unei facultăţi de sine stătătoare cu limba de predare maghiară, cu toate că articolul din Legea Educaţiei este lipsit de echivoc, prevede în mod clar această posibilitate, iar aceeaşi lege a fost aplicată cu succes la UBB”. O altă nemulţumire a liderului UDMR o constituie faptul că „prefectul judeţului Covasna a sancţionat cetăţeni de etnie maghiară pentru intonarea în spaţiul public a imnului maghiar, iar prefecţii judeţelor Mureş, Harghita şi Covasna îi sancţionează în mod constant pe primari din cauza utilizării simbolurilor naţionale”, se burzuluieşte, Kelemen. Pe nedrept, deoarece simboluri naţionale sînt stema şi steagul României, nu ale altor state!

„Dreptul folosirii limbii materne în tribunale şi judecătorii nu există decît în textul de lege, în realitate, instituţiile judiciare nu angajează traducători şi interpreţi pentru desfăşurarea proceselor de judecată. În cazul administraţiilor publice locale, această lege de asemenea este aplicată doar tangenţial – o parte din autorităţile locale refuzînd pur şi simplu să amplaseze inscripţionări şi indicatoare de străzi bilingve”, se mai plînge Kelemen, omiţînd faptul că, în judeţele Harghita şi Covasna, românii sînt nevoiţi să vorbească ungureşte pentru a se putea înţelege cu unii reprezentanţi ai administraţiilor publice locale.

„Deşi legea prevede că, în localităţile unde ponderea unei minorităţi naţionale depăşeşte 20 de procente, garantarea bilingvismului este obligatorie, autorităţile locale nu alocă fondurile necesare pentru aplicarea legii: nu există formulare bilingve şi nici un număr suficient de funcţionari cu competenţe lingvistice”, arată Kelemen una dintre problemele cu care se confruntă, de fapt, românii din judeţele amintite.

De asemenea, liderul UDMR îşi încearcă din nou norocul în privinţa proiectului de autonomie, sperînd, astfel, să forţeze o poziţie favorabilă a Comisiei de la Veneţia. „Statul român nesocoteşte în mod constant recomandarea Uniunii Europene, potrivit căreia statele membre trebuie să aibă în vedere particularităţile istorice şi lingvistice ale regiunilor, respectiv tradiţiile acestora. De fiecare dată cînd se dezbate public subiectul reorganizării regiunilor, nu sînt luate în considerare specificităţile culturale, lingvistice şi istorice ale acestora. În cel mai recent proiect de Strategie Naţională de Ordine Publică al Ministerului Afacerilor Interne, năzuinţele de autonomie ale comunităţilor minorităţilor naţionale sînt considerte drept factori de risc pentru siguranţa naţională. Acest lucru este pur şi simplu inacceptabil şi contravine numeroaselor recomandări ale Consiliului Europei, precum cele menţionate în Raportul Kalmár, adoptat în 2014, cu privire la situaţia şi drepturile minorităţilor naţionale în Europa”, susţine Kelemen.

„Încă din anul 2012, Ministerul Afacerilor Externe refuză să elaboreze raportul privind implementarea drepturilor prevăzute în Carta Europeană a Limbilor Regionale sau Minoritare, în pofida solicitărilor constante din partea Uniunii Democrate Maghiare din România, care a elaborat propriul său raport alternativ”, mai pîrăşte liderul UDMR. Acesta nu se sfieşte să atingă şi o problemă extrem de sensibilă, cea a restituirilor, despre care Făclia a explicat că s-au făcut cu eludarea legii.

„Restituirea imobilelor bisericeşti şi comunitare a fost practic sistată, cu toate că procesul de retrocedare este reglementat prin lege. În 2014, printr-o hotărîre judecătorească, a avut loc prima re-naţionalizare – clădirea Colegiului Székely Mikó a fost luat din proprietatea Bisericii Reformate, căreia îi fusese anterior restituită pe cale legală”, acuză Kelemen Hunor Justiţia din România, considerînd că „a fost încălcat cadrul cooperării dintre comunitatea maghiară şi guvernul român”, susţine şeful UDMR.
Totuşi, el recunoaşte că, „începînd din 1989, Uniunea Democrată Maghiară din România a obţinut, folosind instrumentele democraţiei, numeroase drepturi pentru minorităţi, rezultatele sînt remarcabile”, spune Kelemen, precizînd însă, că „acesta este un proces care nu a luat sfîrşit”.

Prin urmare, liderul UDMR îi cere, făţiş, preşedintelui Comisiei de la Veneţia să se amestece în problemele interne ale României. „Solicităm Consiliului Europei şi instituţiilor Uniunii Europene din domeniul protecţiei minorităţilor naţionale, să acorde o atenţie specială modului în care sînt respectate, în România, drepturile minorităţilor. UDMR solicită o legislaţie în domeniul minorităţilor similară celei aplicate cu succes în alte ţări membre în Uniunea Europeană. Extinderea drepturilor comunitare nu compromite integritatea statului român, iar autonomia şi regionalizarea nu atentează la unitatea ţării”, susţine preşedintele UDMR. Totodată, Kelemen solicită Uniunii Europene să implementeze un sistem de monitorizare a şării noastre. „Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) împreună cu Uniunea Federativă a Naţionalităţilor Europene (FUEN), cere Uniunii Europene să emită o directivă cu privire la protecţia minorităţilor, cu caracter obligatoriu pentru ţările membre şi a cărei aplicare să o poată verifica în mod eficient, prin intermediul unui sistem de monitorizare activă”, cere Kelemen, încheind cu aceeaşi nemulţumire cu care şi-a început jalba, privind evenimentul de la Cluj-Napoca.

„În relaţia dintre stat şi minorităţile naţionale, trebuie să prevaleze dialogul, buna credinţă şi încrederea, ceea ce nu s-a întîmplat la conferinţa de la Cluj, unde, pentru statul român, minoritatea maghiară din România a fost pur şi simplu inexistentă”, îşi încheie Kelemen Hunor, pîra adresată preşedintelui Comisiei de la Veneţia.

Adriana STUPAR