Județul Cluj are cinci noi stațiuni turistice de interes local

Guvernul României a adoptat miercuri, 28 decembrie a.c., hotărârea pentru aprobarea atestării unor localități sau părți din localități ca stațiuni turistice de interes local.

„România are 35 noi stațiuni turistice de interes local. Începând de acum, acestea se vor putea bucura de noi oportunități de dezvoltare, printre care menționez atragerea de investitori și finanțări, în scopul maximizării potențialului zonelor și, foarte important, o creștere a numărului de vizitatori. Mai mult decât atât, destinațiile cărora le-a fost acordat noul statut vor putea fi parte din reforma Organizațiilor de Management al Destinațiilor, având de acum posibilitatea, conform criteriilor mininale, să înființeze și să operaționalizeze o astfel de entitate la nivel local”, a declarat ministrul antreprenoriatului și turismului, Constantin-Daniel Cadariu.

În urma solicitărilor și documentației depuse de autorităţile administraţiei publice locale, Ministerul Antreprenoriatului și Turismului a procedat la verificarea ȋndeplinirii criteriilor legale, efectuând inclusiv vizite în teritoriu, primind statut de stațiuni turistice de interes local următoarele localități din județul Cluj: Beliș, Măguri Răcătău, Mărgău, Săcuieu și Valea Drăganului, comuna Poieni. Unitățile administrative au făcut acest demers pentru a putea accesa mai ușor fonduri europene în vederea realizării unor proiecte menite să asigure modernizarea comunităților și creșterea calității vieții.

Pe termen mediu și lung, atestarea comunei Beliș ca stațiune turistică de interes local va crea un impact pozitiv. Prin prisma potențialului turistic, dar și a resurselor naturale și antropice, acestea vor putea fi promovate cu noul statut și astfel vor avea şanse mai mari în atragerea de finanţări nerambursabile, printr-un punctaj sporit, în condiţiile în care unele programe impun acest criteriu, influențând, în consecință, și creșterea circulației turistice, dar și diversificarea ofertelor.

Comuna Beliș este situată la poalele masivului Vlădeasa din Munţii Apuseni, la o altitudine de 1,125 m, în partea de sud-vest a județului Cluj. Comuna se întinde pe 20.649 hectare și are 1.167 locuitori. Printre atracțiile comunei se numără lacul Beliș- Fântânele. Lacul a fost  amenajat pe vatra vechiului sat Beliș în perioada 1970-1974 cu scop hidroenergetic, pe cursul Râului Someșul Cald, fiind un lac artificial de acumulare.

Adâncimea apei crește brusc de la 1 m de mal la 5-6 m la 3 m de mal, iar în zona barajului este de 96 m. Adâncimea medie este de 40 m, apa fiind în general limpede iar ph-ul apei este de 7,5.

Lacul are o suprafață de 826 hectare și un volum de 225 milioane de metri cubi, fiind dat în folosință în 1977.

Sub apele lacului se află un monument care ascunde a istorie tristă. Este vorba de Biserica Urmanczy, construită în anul 1913 de către controversatul grof ungur Ioan Urmanczy de a cărui nume se leagă moartea în noiembrie 1918 a aproximativ 50 de săteni din Beliș. Lăcașul de cult este singura dovadă a existenței satului Beliș în străvechea vatră. Pe zidurile bisericii din lac se mai pot vedea și astăzi picturile de pe pereții bisericii ce reprezintă îngeri și fresce biblice.

Tot la Beliș se află Monumentul dedicat evenimentului de la 1918. În noiembrie 1918, peste 45 de săteni din localitatea Beliş au fost omorâţi de un detaşament de soldaţi unguri trimişi de groful Janos Urmanczy, care căuta astfel să se răzbune pe moți pentru că prizonierii de război care lucrau în fabrica sa de cherestea au dat foc domeniului său.

La aflarea veştii că la Budapesta a izbucnit revoluţia, prizonierii de război s-au revoltat, cerând să fie lăsaţi să plece acasă. Pentru că oamenii contelui nu le-au permis, prizonierii s-au revoltat, au dat foc fabricii de cherestea şi au vandalizat castelul lui Urmanczy.

Refugiat la Budapesta, contele a dispus formarea unui detaşament de soldaţi, care s-a deplasat la Beliş pentru a „face ordine”.

Prima oprire a detaşamentului a fost la Morlaca, unde soldaţii au împuşcat mai mulţi localnici. De aici, comandamentul groazei şi-a urmat drumul spre domeniul lui Urmanczy, unde în prima fază au întâmpinat, pe platoul dintre Călăţele şi Beliş, rezistenţa sătenilor din zonă.

În final, militarii unguri au ajuns în aşezarea situată pe Valea Someşului Cald, unde au declanșat teroarea.

În 7 noiembrie, soldații unguri au adus la castelul lui Urmanczy unsprezece bărbaţi și o femeie, iar după ce i-au chinuit, i-au împușcat. A doua zi, de Sf. Mihail și Gavril, au fost omorâţi peste 20 de moţi. În încercarea de a șterge urmele masacrului, soldații unguri au sechestrat trei localnici din Beliș, forțându-i să adune cadavrele și apoi să le arunce în jăraticul depozitului incendiat. Nu se știe exact câți moți au fost asasinați, însă ce e cert că numărul lor depășește 45. Primăvara prin pădure au fost găsite cadavre neridicate, cel mai probabil ale ţăranilor răniţi și fugiţi.

Biserica de lemn monument istoric (strămutată din Giurcuţa de Jos) este o altă atracție aflată în comuna Beliș.

Comuna cu limbă proprie

Comuna Mărgău a obținut și ea statutul de stațiune turistică de interes local.

Aerul curat, peisajele de basm și tradițiile au fost principalele elemente care au contribuit la atestarea acestei comune ca stațiune turistică de interes local.

Comuna are în componență satele Mărgău, Bociu, Buteni, Ciuleni, Răchițele, Scrind-Frăsinet și două cătune: Doda Pilii și Ic Ponor, care țin de satul Răchițele.

În teritoriul comunei Mărgău se înscriu cinci zone naturale protejate: peştera Vârfuraşu – zonă naturală protejată de importanţă naţională; Peştera Mare din Dealul Humpleului – zonă naturală de importanţă naţională; peştera Piatra Ponorului – zonă naturală protejată de importanţă naţională; Valea Stanciului şi Cascada Răchiţele (Vălul Miresei) – zonă naturală protejată de importanţă judeţeană și Piatra Arsă – zonă naturală protejată de importanţă judeţeană.

Ca obiective turistice pot fi enumerate două monumente de arhitectură cu valoare deosebită înscrise în „lista monumentelor istorice şi de arhitectură” supuse protecţiei. Este vorba de Biserica de lemn „Sfinţii Arhangheli” din Ciuleni construită în secolul al XVIII-lea-mai precis la 1707, din lemn de brad și Biserica „Sfinţii Arhangheli” Mărgău realizată din piatră cioplită şi piatră de râu, clădită, cu turn al clopotului realizat din grinzi şi învelite atât naosul cât şi pronaosul cu tablă.

La Mărgău a apărut gumuțasca-singurul argou profesional rural din ţară“. Este vorba de un limbaj codificat, folosit de geamgii din comună care colindau țara ca să-şi câştige existenţa prin vânzarea de sticlă.

În conversaţiile locuitorilor din comuna Mărgău se mai aude şi astăzi câte-o expresie în gumuţească, „limba“ care, odinioară, o vorbeau zilnic – „Munuc, s-asface spurav!“ („Fii atent că e om rău!“), „Munuc, s-asface deapsă!“ („E un om bun!“), „Munuc, atină gădineală!“ („Să ceri mâncare!“).

Arborele de Sequoia, atracție turistică la Săcuieu

O altă comună clujeană care a obținut statutul de stațiune turistică de interes local este Săcuieu.

Aflată la Poalele Munților Vlădeasa, comuna Săcuieu are un potențial turistic complex: turism recreativ montan; turism rural; turism climateric și turism mixt.

Printre atracțiile din zonă se numără arborele de Sequoia.

Aflat în locul numit „Dealul Domnului”, arborele gigantic a fost adus acum mai bine de 100 de ani din S.U.A. de către Ioan Silvestru Gal şi plantat lângă reşedinţa sa de vară de la Cărmăzan. Având o circumferinţă ce abia o cuprind patru persoane, trunchiul se desprinde în două tulpini gemene, care se înalţă peste arborii din jur la peste 40 m înălţime.

Această specie gigantică de arbori creşte în pădurile din Munţii Sierra Nevada, din California, la o altitudine de peste două mii de metri. Arborii giganţi de Sequoia sunt printre cele mai înalte organisme de pe Pământ în prezent. Numele „sequoia” este dat în cinstea liderului indienilor cherokee Sequoyah (1776–1842). Arborii Sequoia sunt de trei tipuri: Californian Redwood (Sequoia Sempervirens), cunoscut si sub numele de Redwood, folosit des ca şi conifer ornamental, Giant Sequoia (Sequoiadendron Giganteum), considerat cel mai mare copac în ceea ce privește volumul total, fiind ocrotit prin lege și Dawn Redwood (Metasequoia), cunoscut doar ca și fosil până în 1941 când a fost descoperit în China.

Alte atracții pe raza comunei Săcuieu sunt Jnepenişul de pe Vlădeasa, sectoarele de chei şi defilee (Văii Stanciului, Răcadului, Văii Crăciunului), culmile înalte şi prelungi, cupola piramidală a Masivului Vlădeasa.

Zonă turistică doar o parte din comună

Comuna Poieni a obținut statutul de stațiune turistică de interes local doar pentru zona Valea Drăganului.

Printre obiectivele din zonă se numără Lacul de acumulare Drăgan.

Barajul Drăgan, cunoscut și sub denumirea de Barajul Floroiu, asigură retenția apelor râurilor Drăgan și Sebeșel, fiind amplasat imediat în aval de confluența celor două râuri.

Barajul din beton, terminat în 1987, are o înălțime de 120 m și o deschidere la coronament de 424 m. Este prevăzut cu un descărcător de suprafață cu cinci deschideri și două goliri de fund.

În condiții optime, Lacul Drăgan are o suprafață de 292 de hectare și 112 milioane ml de apă.

Apa lacului se folosește pentru producerea de energie electrică, pentru atenuarea viiturilor și pentru irigații.

Lacul de acumulare este populat cu pește (clean, mreană, păstrăv indigen, păstrăv curcubeu și chiar păstrav auriu), oferind astfel un loc minunat pentru pescarii ce doresc să se relaxeze aici.

Pe raza localității Valea Drăganului există un nucleu puternic de practicare a agro-turismului. Deși pe teritoriul comunei Poieni se află și alte obiective turistice și culturale importante, cum ar fi castrul Roman și cetatea de la Bologa, administrația locală nu a făcut demersuri pentru a declara întreaga comună zonă turistică de interes local deoarece la Poieni și la Bologa există exploatări de piatră. Or, legea privind stațiunile turistice de interes local nu permite localităților care au factori poluanți precum exploatările de piatră să obțină un astfel de statut. Cu toate acestea, avantajul localității Bologa în special și al comunei Poieni în general constă în faptul că în curând castrul Roman de la Bologa va fi inclus în patrimoniul UNESCO, lucru care va da o foarte mare vizibilitate zonei. Castrul roman de la Bologa se numără printre cele 350 de obiective din cadrul proiectului Limes, fosta graniță romană de pe teritoriul Daciei, ce va fi inclusă în Patrimoniul Mondial.

Pe teritoriul României se află nu mai puțin de 1.500 de kilometri de frontieră a Imperiului Roman. Programul Național Limes este cel mai ambițios proiect pe care-l are țara noastră în privința prezervării patrimoniului și vizează includerea pe lista UNESCO.

În judeţul Cluj există porţiuni de Limes care fac parte din obiectivele Programului în localităţile Chiuieşti (Dealul Crucii, Dealul lui Mihai), Căşeiu (castrul roman), Poieni (Dealul Bonciului, Rambusoi, Dosul Marcului, Horhiş, Cetatea), Vânători (Cornul Vlaşinului, Grebăn, Poic), Hodişu (Cornul Sonului), Gilău (castrul roman), Turda (castrul roman), Bologa (castrul roman), Sutor.

Rezervații naturale protejate la Măguri Răcătău

Măguri Răcătău este o altă comună clujeană care a fost declarată stațiune turistică de interes local. Printre argumentele care au contribuit la obținerea acestui statut se numără faptul că Valea Someşului Rece este o zonă sălbatică, cu atracţii naturale deosebite.

De asemenea, un alt factor îl reprezintă turismul rural.

Măguri-Răcătău se întinde pe 282 de kilometri pătraţi, fiind a doua unitate administrativă ca mărime din ţară, iar platourile munţilor din zonă sunt pline de afine sau zmeură.

Măguri Răcătău datează din anul 1724 și este formată din trei sate: cel cu același nume, Măguri Răcătău, care se află în sufletul comunei, al doilea numit Măguri și cel din urmă sat, Muntele Rece.

Comuna este compusă din rezervații naturale protejate, dar și numeroase trasee care încântă turiștii iubitori de natură și mișcare. Aici regăsim Cheile Dumitresei, un sector complex de chei sălbatice de pe o porțiune a râului Dumitreasa, dar și Defileul Someșului Rece, perfect pentru alpiniști, zonă protejată de lege.

Până la acest moment, în România sunt atestate 52 de stațiuni turistice de interes național și 95 de interes local.

Cosmin PURIȘ