Judeţul are buget, iar CJ – un preşedinte mulţumit

 Plenul Consiliului Judeţean a adoptat ieri, în prima şedinţă din acest an, bugetul judeţului.

„Bugetul judeţului Cluj este de circa 150 de milioane de euro, incluzînd şi fondurile europene. Practic, este cel mai mare buget din istoria Consiliului Judeţean şi, totodată, avem cea mai mare sumă obţinută din fonduri europene din istoria acestui judeţ. Această creştere a bugetului se datorează în mod direct accesărilor de fonduri europene care, doar în acest an, se cifrează la circa 40 de milioane de euro. Dincolo de asta, bugetul de bază este în limita bugetului realizat anul trecut. Mă bucur că astăzi a existat din partea tuturor partidelor acea maturitate care să treacă dincolo de orgoliile şi ambiţiile politice şi conform negocierilor prealabile pe marginea bugetului am găsit acel echilibru astfel încît interesul fiecărui grup politic şi automat interesul oamenilor să se regăsească în bugetul judeţului”, a declarat, la finalul şedinţei, preşedintele Consiliului Judeţean, Alin Tişe.

Consilierii judeţeni au adoptat bugetul general al judeţului Cluj pe anul 2012, în sumă de 627.990,41 mii lei. Totodată, aceştia au aprobat bugetul local al judeţului – pe capitole, subcapitole, titluri, articole şi aliniate -, în sumă de 464.345,01 mii lei, atît la venituri cît şi la cheltuieli, din care 207.120,85 mii lei reprezintă bugetul de funcţionare a instituţiei, iar 257.224,16 mii lei – bugetul de dezvoltare. Fondurile externe nerambursabile, se ridică în acest an la 239,00 mii lei.

Au fost aprobate şi bugetele instituţiilor publice aflate în subordinea CJ şi cele privind activităţile finanţate integral sau parţial din venituri proprii pe anul 2012, în total fiind vorba despre 163.406,40 mii lei, atît la venituri cît şi la cheltuieli. Majoritatea instituţiilor subordonate CJ au bugete mai mici comparativ cu cele de anul trecut, excepţie făcînd Regia Autonomă a Drumurilor Judeţene (RADJ) – care are un buget cu 3,18% mai mare ca în 2011 – , Compania de Apă „Someş” – cu un plus de zece procente – şi Regia Autonomă de Administrare a Domeniulu Public şi Privat (RAADPP) – al cărei buget este cu 161% mai mare decît el de anul trecut, majorare datorată finanţării de la bugetul de stat a programului de reabilitare a drumurilor comunale.

Aeroportului Internaţional Cluj-Napoca  – care are, în acest an, un buget mai mic cu 9 procente decît cel de anul trecut -, i-a fost alocată suma de 30.686,92 mii lei pentru realizarea următoarelor obiective de investiţii: Terminal Sosiri Pasageri, Terminal Plecări Pasageri, Reţele Terminal Plecări, Extindere platformă de îmbarcare debarcare etapa I şi Reparaţii pista de aterizare decolare- infrastructură necesară desfăşurării activităţii noneconomice pe Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca. De asemenea, 1 milion de lei a fost alocat pentru realizarea studiului de fezabilitate în vederea construirii Spitalului Regional de Urgenţă.

Consilierii au decis, de asemenea, ca suma de 47.527,00 mii lei destinată susţinerii programelor de dezvoltare locală şi proiectelor de infrastructură care necesită cofinanţare locală, să fie repartizată pe unităţi administrativ-teritoriale şi lucrări, ulterior, prin hotărîre a CJ, după analizarea cererilor de finanţare şi stabilirea priorităţilor.

Prima şedinţă din acest an a decurs fără disensiuni între consilierii Puterii şi ai Opoziţiei. Singurele obiecţii au vizat bugetul Societăţii Cluj Arena – construit pe pierdere pentru o perioadă de trei ani, fapt ce i-a nemulţumit pe consilierii USL.

„Nu ni s-a părut normal faptul că ei şi-au propus să funcţioneze în pierdere timp de trei ani, motiv pentru care am solicitat formarea unei comisii care să analizeze situaţia de acolo şi să propună măsurile are trebuie luate astfel încît anul viitor societatea să intre pe profit. Practic, pierderea lor anuală se cifrează la 1.200.000 de lei, valoarea impozitului pe teren achitat către Primăria municipiului”, a arătat liderul consilierilor judeţeni PSD, Valentin Cuibus.

„Stadionul este o investiţie publică, asemeni celorlalte societăţi comerciale pe care le avem. Toate aceste obiective au avut nevoie de ajutor, la început de drum, pentru a ajunge la un buget echilibrat şi la o închidere cu profit. Stadionul nu a fost gîndit neaparat pentru a încasa contravaloarea biletelor de la un meci de fotbal. Stadionul este o investiţie publică ce va găzdui mult mai multe evenimente – de la artistice, pînă la sportive -, acestea creînd în jurul stadionului o activitate intensă care va aduce pe orizontală şi pe verticală foarte mulţi bani în bugetul judeţului şi al municipiului. Aici am în vedere, în cazul unui eveniment, cheltuieli legate de transport, cazare, masă etc. Cîştigul pe care îl aduce un obiectiv atît de important nu se reduce strict numai la biletele de intrare pe stadion, ci este o investiţie amplă, care pe termen mediu şi lung va crea în jurul său o adevărată industrie”, a precizat preşedintele CJ, Alin Tişe, adăugînd: „Practic, şi acum Stadionul îşi acoperă cheltuielile, singura problemă fiind impozitul pe care îl plăteşte la primărie. Deci, dacă nu luăm în calcul partea de impozitare, este pe plus”.

Adriana STUPAR