Jocul la șură a mobilizat întreaga comunitate a satului de la Poarta veșniciei

Acest frumos titlu din reportajul de azi îi aparține preotului Mircea Dejeu, omul care pe bună dreptate a sfințit locul unde și-a început și încheiat nobila misie de adevărat păstor al acestei frumoase localități de pe Crișul Repede, care este nu doar o poartă a veșniciei, ci și o poartă a Europei de intrare în județul Cluj și în ținutul Transilvaniei.

Este o mare bucurie să-ți porți pașii si sufletul dornic de liniște și culoare în acest început de anotimp torid, pe aici, pe la Bucea. Impresionante sunt culmile verzi ce urcă spre Apuseni, iar gospodarii acestor locuri istorice conservă, prin modernizare, arhitectura construcțiilor străjuite de pomi fructiferi, flori și chiar grădini legumicole.

Moștenirea preotului Dejeu: 44 de ani de slujire și ctitorii durabile

Dacă Poarta veșniciei aparține preotului Mircea Dejeu, trebuie spus că între cele două părți, cea de vest și cea de est, se găsesc rânduite toate proiectele semnate de acest om al binelui, care în cei 44 de ani cât a slujit în impunătorul locaș de cult pe care l-a terminat, pictat și ridicat și capela mortuară cu sală de priveghi, cameră frigorifică, grup social și chiar un altar de vară, într-o plăcută ținută rustică.

Bucea, un sat mic, plin de …poezia culorilor și a oamenilor frumoși și ospitalieri despre a căror istorie existențială vorbesc cele 1.000 de pagini din monografia cu numele din titlu, de a cărei apariție s-a învrednicit, cine altul, decât preotul Mircea Dejeu, care a reabilitat și bisericuța din lemn construită în 1791, monument istoric. Casa de Cultură, Muzeul satului, Monumentul Eroilor, străjuit de două tunuri și marele vultur, apoi impunătoarea Cruce de pe deal, sunt proiecte marca Dejeu.

Revenind la ziua de 8 iunie, Sărbătoarea Rusaliilor, încă de dimineață satul era primenit prin costumele naționale cu care, de la mic, la mare și-au dat întâlnire la Biserica Ortodoxă, unde tânărul preot Liviu Agrijan și seniorul Mircea Dejeu au săvârșit slujba închinată acestui eveniment din calendarul sărbătorilor importante ale anului, din al cărei decor nu au lipsit ramurile cu frunze și flori de tei și spicele de grâu în care se plămădește pâinea acestui an.

Câtă înțelepciune am desprins din slujba celor doi preoți, primul cu multă și bună experiență, al doilea cu tinerețe și dorința afirmării depline, fiind șeful promoției, dar ambii iubiți de cei aproximativ 550 de buceni ce păreau curați ca iasomia aflată în floare și emană inconfundabilul parfum în această vreme.

Jocul la șură – renașterea unei tradiții vechi într-un cadru nou

Prima ediție a Jocului la șură a debutat la ora 16, timp suficient pentru reporter să discute cu mai mulți localnici si să poată afla cum s-a trăit în vremurile trecute, cum funcționa trocul în renumitul târg de la Negreni ( Bucea aparține comunei Negreni), cum se făceau scaunele curbate la fabrica din Bucea, cum s-a desprins această unitate administrativă de Ciucea și multe altele legate de tradiție și obiceiuri ce dispar fără să ne dăm seama.

Jocul la șură, de al cărui debut s-a ocupat cadrul didactic Dora Onisie și soțul său Mircea, o bună parte din tânărul Ansamblu artistic ,, Cununa Crailor’’, ,,Craii Măgurii’’, coordonați de preoții Mircea Dejeu și Liviu Agrijan, dar și de oameni sufletiști, numindu-i pe cei care le-am aflat numele, adică Petru Abrudan, un omul care înnobilează lemnul ca un excelent artizan, dar care știe rostul cazanului de țuică și al pregătirii vinurilor din cele mai nobile soiuri aduse din Vrancea, Jidvei, Murfatlar. El a sponsorizat consătenii și oaspeții cu licori bachus-ciene. Apoi, Marius Merca, Simona Merca, Cristian și Mihaela Vasc, Daniela Seica, Cristian Criste și mulți alții.

Curtea unei pensiuni de pe malul Crișului Repede a fost marele amfiteatru natural unde s-a desfășurat prima ediție a Jocului la șură. Aici s-a așezat un cort imens, cu mese ca la ospăț, aici s-au pregătit de către doamnele locului produse tradiționale cu care au fost serviți toți pofticioșii.

Nu au lipsit sarmalele făcute numai din carne cu păsat, fără orez, pulpe de pui pe grătar, gogoși și prăjitură din mălai, felii de pâine de casă acoperite cu ceapă, garnisită și picurată cu slănină friptă, tocănița la ceaun unde amestecurile de carne de vită, porc, ceapă, pătrunjel, țelină, morcovi, ardei de toate soiurile, usturoi și alte condimente au dat un miros provocator și celor mai puțin flămânzi.

Preoții și primarul – binecuvântare și susținere pentru tineret

Ceremonialul binecuvântării acestui Joc la șură a fost săvârșit de cei doi preoți, iar primarul comunei Negreni, juristul Dorin Manea, a ținut să felicite organizatorii acestui eveniment cu dublă rezonanță, culturală și socială, dorindu-le tinerilor din grupul de dansatori și soliști ,, Cununa Crailor’’ să crească frumos, armonios și să urmeze exemplul grupului tradițional de la Negreni, pentru a-și consolida repertoriul și identitatea culturală și tradițională de la Bucea. Să-și valorifice potențialul artistic la festivaluri interne și externe, la radio și televiziune. Mulțumiri a adresat și principalului coordonator, doamnei Dora Onisie, care, la rândul dânsei a spus că acest Joc la șură are menirea de a aduce un tribut moșilor și strămoșilor noștri, să folosim această denumire generică în care să găsim nu numai jocul și cântecul tradițional, dar și promovarea, în meniurile gastronomice, a produselor din bucătăria locului.

În acest ansamblu, care dă startul jocului la șură, pentru această primă ediție, avem elevi, studenți, tineri care lucrează în diferite domenii, dar uniți prin dorința comună de a perpetua jocul și cântecul care sunt componente esențiale ale tezaurului nostru folcloric tradițional.

Preotul Liviu Agrijan a menționat faptul că după Sfânta Liturghie, oamenii îmbrăcați în straie de sărbătoare, în a doua parte a zilei au venit la popasul Genune, pentru a ne reuni în spiritul datelor ancestrale prin pași de joc și armonii vocale pentru a însufleți patrimoniul tradițiilor și portului popular.

Jocul, început de tinerii echipați în frumoase costume naționale, s-a încins repede pentru toate vârstele, muzicanții, și ei localnici, au fost la înălțime, iar amprentele frumosului, a bunei dispoziții, a socializării și molipsitoarei prietenii a satului de la Poarta Veșniciei rămân în labirintul frumoaselor duminici.

Dumitru VATAU