Istorie

Dimensiunile nebănuite ale timpului în “Transilvania medievală”

Albumele “Tribuna” sînt excepţionale, acesta este adevărul. Am avut prilejul să le prezint, subliniind de fiecare dată, calitatea informaţiilor oferite, calitatea imaginilor, calitatea demersului editorial, caz în care vă reamintesc titlurile puse în discuţie, Cluj – Napoca. Vîrsta de fier (Ioan Aurel Pop, Szabo Tamas), Cluj – Napoca un oraş în mişcare (coord. Vasile Mitrea, I. Maxim Danciu), Cluj – Kolozsvar – Klausenburg. Album istoric (coord. Tudor Sălăgean, I Maxim Danciu), Album Judeţul Cluj (Ioan Aurel Pop, I Maxim Danciu/coord), Salina Turda (Ovidiu Mera), albume de o calitate, repet, ireproşabilă.

Este şi cazul albumului Transilvania medievală, semnat Ioan – Aurel Pop şi Ştefan Socaciu – fotografii Ştefan Socaciu, Szabo Tamas, Ioana Socaciu, Tothpal Toma; coordonator artistic Ştefan Socaciu; coordonator tehnic Nicolae Sucală Cuc; traducători Anamaria Duşa, Kovacs Eszter, Rudolf Graef; redactor Virgil Leon – referindu-mă la un colectiv sudat, experimentat, cu multe, foarte multe reuşite editoriale la activ.

Transilvania medievală este demersul ştiinţific, bine argumentat, al existenţei noastre “de-a lungul timpului, din punct de vedere geografic şi teritorial, la două regiuni istorice (…) Transilvania propriu-zisă este regiunea încinsă de coroana munţilor Carpaţi şi aşezată aproape de centrul României, acolo unde au existat în Evul Mediu, o serie de formaţiuni politice (ducate/voievodate, cnezate sau ţări), cucerite şi încadrate treptat, după anul 1000, în Regatul Ungariei (…) Numele de Transilvania provine din termenii latini ‘trans’ (peste, dincolo de) şi ‘silva’ (pădure) şi s-a format probabil în perioada cînd ungurii cuceritori au ajuns în faţa imensei păduri care separa spre est Crişana şi Sătmarul de zona intracarpatică. Germanii au numit ţara ‘Siebenburgen’ sau, în latină, ‘Septemcastra’, adică ‘şapte cetăţi’. Ungurii şi secuii i-au zis ‘Erdely’ iar românii, în limbaj popular, ‘Ardeal’. Din secolele moderne, în limba română literară şi în marile limbi de circulaţie s-a impus termenul de Transilvania, utilizat în mod curent şi astăzi, deopotrivă de români şi de străini”, am citat din Ioan – Aurel Pop. Autorul unei prezentări cuprinzătoare, cu multe date relevante începînd încă din Antichitate, cînd “regiunea a fost locuită în principal de traci (mare grup indo-european), dintre care s-au individualizat apoi tracii nordici sau dacogeţii (triburi distincte şi înrudite, formînd apoi, spre finalul erei păgîne, acelaşi popor, cu două denumiri)”. Demersul ştiinţific pune în discuţie romanizarea, retragerea stăpînirii romane, migraţiile care au urmat, formaţiunile politice proprii, colonizările, instituţiile Voievodatului Transilvaniei, pericolul otoman, influenţa goticului asupra stilului “românesc al unor monumente din Transilvania, Ţara Românească şi Moldova”, Renaşterea şi Reforma, domnia lui Mihai Viteazul, ridicarea bisericilor româneşti de lemn, elementele modernităţii în Transilvania, … Informaţiile, multe şi pertinente, sînt îmbogăţite cu imagini exemplificatoare (biserici, castele, turnuri, cetăţi, burguri fortificate). Dacă e să exemplific, atunci mă rezum la cîteva numai, bisericile ortodoxe din Densuş, Strei, Lupşa, Hălmagiu,…, biserica episcopală din Feleacu (Cluj), bisericile evanghelice din Cisnădioara (Sibiu), Prejmer (Braşov), Saschiz (Mureş), Cricău (Alba), cetăţile Râşnov (Braşov), Colţeşti (Alba), Dezna (Arad), Cohalmului (Braşov), Cîlnic (Alba), biserica unitariană din Dîrju (Harghita), castelele Bran, Corvineştilor, Haller, Lazar sau Daniel, biserica romanică din Gîrbova (Alba), capela romanică Geoagiu (Hunedoara),… Din Cluj – Napoca, relevante sînt şi rămîn casa natală a Regelui Matia Corvin, Bastionul Croitorilor, Biserica şi Mănăstirea franciscană, biserica Calvaria, biserica romano – catolică ‘Sf. Mihail’, nu sînt singurele desigur. Mi-ar fi plăcut un lucru. Imaginile să aibă un suport ştiinţific mai amplu, cu mai multe detalii legate de arhitectura edificiilor, de importanţa lor, iconografia propriu-zisă, rotunjind astfel informaţiile oferite.

Transilvania medievală este un album artistic deosebit, merit incontestabil al artiştilor fotografi Ştefan Socaciu, Szabo Tamas, Ioana Socaciu şi Tothpal Toma. Am mai avut prilejul să scriu despre ei, o fac şi de data aceasta graţie unei realizări artistice de excepţie. Imaginile în sine sînt dovada unor talente înnăscute, pentru care fotografia ridicată la rang de ARTĂ are deplină acoperire.

Demostene ŞOFRON