Islamiştii tunisieni acceptă să renunţe la putere pentru a evita un conflict civil

El Pais

Formaţiunea Ennahda, varianta tunisiană a Fraţilor Musulmani egipteni, a acceptat să dizolve în noiembrie guvernul în care deţine majoritatea portofoliilor, pentru a crea un executiv din tehnocraţi independenţi. O va face pentru a “completa tranziţia”, chiar dacă nu există riscul unui puci militar care să o alunge de la putere.

Tunisia a fost ţara care, în decembrie 2010, a declanşat aşa-numita “Primăvară Arabă” ce a pus capăt dictaturii preşedintelui Ben Ali. După 11 luni a organizat alegeri în care islamiştii din Ennahda au obţinut peste 40% din voturi şi au format guvernul, dar Adunarea Constituantă care a rezultat din urne nu a reuşit să redacteze noua Constituţie. Disputele dintre islamişti şi laici privind rolul religiei au dus la un blocaj. Însă ceea ce a crispat şi mai mult atmosfera a fost asasinarea de către islamiştii radicali a deputaţilor de stînga Chokri Belaid şi Mohamed Brahmi.

Asasinatele au dus la o uniune a forţelor laice într-un Front al Salvării Naţionale, determinat să alunge Ennahda de la guvernare. “Criza economică şi de securitate a unit partidele de opoziţie, pentru prima dată în istoria ţării”, spune Alaya Allani, profesor la Universitatea Manuba din Tunis. “În faţa acestei noi configuraţii, Ennahda s-a văzut obligat să facă o alegere dificilă”, a explicat el, făcînd aluzie la decizia partidului de a ieşi de la guvernare. Puternicul sindicat Uniunea Generală a Muncitorilor Tunisieni (UGTT), Liga Tunisiană a Drepturilor Omului, Colegiul Avocaţilor şi patronatul UTICA au mediat între laici şi islamişti pentru a se aşeza la masa negocierilor, la sfîrşitul săptămînii trecute.

Bunelor intenţii li s-a adăugat şi ameninţarea, adresată voalat de sindicat guvernului condus de Ennahda, de a convoca o grevă generală. “Tunisia se cufundă pe zi ce trece într-o criză”, a declarat Hucine Abassi, secretar general al UGTT, la inaugurarea dialogului naţional. “Buna credinţă, autodisciplina şi toleranţa faţă de celălalt sînt condiţiile necesare pentru succesul dialogului naţional”, a avertizat el. După pronunţarea acestor cuvinte la Palatul Congreselor din Tunis, Rachid Ghanuchi, liderul Ennahda, Beji Caid Essebsi, liderul partidului secularist Nidaa Tounes, liderul opoziţiei de stînga, Hama Hammami, şi reprezentanţii altor formaţiuni au încheiat un angajament pentru a depăşi criza.

Adunarea Constituantă va avea o triplă sarcină: să termine de redactat în termen de patru săptămîni noua Carta Magna; să elaboreze o nouă lege electorală; să înfiinţeze un comitet electoral independent care va stabili data alegerilor legislative, înainte de sfîrşitul anului. Deşi are un calendar bine stabilit, dialogul naţional întîmpină unele obstacole. Primul este Congresul pentru Republică – partidul preşedintelui ţării, Moncef Marzuki, aliat al Ennahda -, care nu a semnat sîmbătă acordul. Există de asemenea divergenţe privind gradul de religiozitate al Constituţiei. Acordul a fost însă bine primit de Europa, începînd cu Franţa, fosta putere colonială, care şi-a exprimat satisfacţia faţă de lansarea dialogului naţional.