Ion Caramitru: Nu prea sînt locuri în lume unde să poţi face un festival într-un singur teatru

ion-caramitru-625451lDirectorul Teatrului Naţional “I. L. Caragiale” din Bucureşti, Ion Caramitru, prezintă într-un interviu acordat AGERPRES cîteva dintre particularităţile Festivalului Internaţional de Teatru NETA, conceput într-o ediţie unică şi găzduit de Naţionalul din Capitală în perioada 28 august – 4 septembrie.
Directorul Teatrului Naţional a făcut şi o trecere în revistă a spectacolelor care vor fi prezente la Bucureşti în perioada festivalului, unele jucate în premieră mondială.
AGERPRES: Reţeaua NETA există de 10 ani, dar este prima oară cînd se organizează un festival de o asemenea amploare. Cum l-aţi creat?
Ion Caramitru: Să ne amintim puţin. Acum 10 ani am fost chemat în Muntenegru şi în Macedonia să mă întîlnesc cu ministrul Culturii din Macedonia şi cu directorul Teatrului Naţional de la Podgorica, care au avut iniţiativa creării acestei structuri. Am avut o zi de dezbateri despre cum să fie şi m-au rugat să accept preşedinţia primei mişcări, ca să-i spun aşa, pe doi ani, şi am fost primul preşedinte. După aceea, reţeaua s-a amplificat, au intrat din ce în ce mai multe ţări iar acum sînt 19, dacă nu mă înşel, şi sînt 29-30 de instituţii şi festivaluri care sînt membre. S-au făcut 10 ani, sediul reţelei este la Ljubljana, secretar general sau director executiv este cel care conduce şi festivalul ExPonto de la Ljubljana, un festival foarte bun, şi au început, şi chiar găsesc benefic acest lucru, şi o politică de coproducţii. De altfel, în festivalul de la Bucureşti vor veni şi două coproducţii NETA între trei ţări şi va fi şi subiectul unor dezbateri pe care le vom avea în timpul festivalului, pentru a amplifica aceste legături. Între timp, NETA, sau mai bine zis ţări membre ale NETA, organizează diferite festivaluri. La ExPonto, de exemplu, vin foarte multe teatre care sînt în NETA, dar nu e festival NETA. La Vratsa, în Bulgaria, sau în alte părţi se fac, de asemenea, festivaluri.
AGERPRES: Cum s-a ajuns ca Teatrul Naţional să organizeze acest festival sub o singură cupolă?
Ion Caramitru: În momentul în care am definitivat refacerea Teatrului Naţional, mi-a venit ideea, şi cred că este una benefică, de a putea invita întreaga reţea să facem un festival sub un singur acoperiş, am spus noi, ceea ce este rarisim. Nu prea sînt locuri în lume unde să poţi face un festival într-un singur imobil, un singur teatru. Noi avem destule săli încît orice trăsnaie scenografică sau regizorală să poată fi acoperită de capacitatea de modificare a sălilor. Fiindcă am reuşit să construim un aşa teatru, totul se va petrece aici, sub un singur acoperiş – spectacole, catering, dezbateri, mesele rotunde, întîlniri, filmări, tot, tot va fi aici şi numai aici, ceea ce este o noutate, aş spune eu, absolută.
Pe de altă parte, nu este un festival oarecare, ci unul selectat de trei personalităţi din lume, printre care şi George Banu din partea noastră (n.r. – Blagoja Stefanovski, preşedinte NETA, director artistic al Teatrului Mic de Dramă din Bitola (Macedonia), Damir Domitrovic, secretar general NETA, directorul Festivalului Internaţional de Teatru ExPonto, Ljubljana (Slovenia), şi George Banu, teatrolog, preşedintele de onoare al AICT – The International Association of Theatre Critics, profesor la Sorbona, Paris, Franţa). Iar ceea ce nu v-am spus a fost că atenţia cea mai mare am dat-o teatrului contemporan din Balcani. În România au fost foarte puţin prezentate teatre şi orientări teatrale din această zonă foarte încercată istoric în ultimii ani şi de unde vine o energie creatoare foarte bogată, foarte semnificativă. Noi am reuşit să montăm texte care vin din Balcani, dar nu am văzut spectacole de acolo decît rareori. Acum vom vedea spectacole din mai toate ţările balcanice, inclusiv de la Sankt Petersburg şi din Italia.
AGERPRES: Cum aţi realizat selecţia spectacolelor şi ce ţări participă la acest festival în afară de Rusia şi Italia?
Ion Caramitru: În Festivalul NETA vom prezenta 13 spectacole din 10 ţări. Tot din afara zonei Balcanilor va fi prezent la Bucureşti şi un spectacol din Georgia, care va deschide, de altfel, festivalul – “Visul unei nopţi de vară”, de la Tbilisi, în regia celebrului regizor David Doiashvili. A doua zi, pe 29 august, urmează spectacolul “Ura, Nosferatu!”, o coproducţie între teatrul sloven de la Nova Gorica, Teatrul Tineretului din Ljubljana şi Societatea Culturală “B-51”, ExPonto din Slovenia, prezentat în premieră mondială. Apoi, în aceeaşi zi, vom juca noi spectacolul “Butoiul cu pulbere” de Dejan Dukovski, în regia lui Felix Alexa, la Sala Pictură.
Duminică vom vedea la Sala Studio “Medeea – Mama mea”, scrisă de Dobcev şi Ivanov, producţie Teatrul-Laborator “Sfumato” din Bulgaria, iar la Sala Mică vom juca “Omul mort vine pentru inima lui dulce”, o traducere aproximativă a mea (n.r. – “Un mort se întoarce la iubita sa” de Svetlana Makarovic), o producţie a teatrului din Slovenia. Luni va fi “Tobelia” de Durkovic, o coproducţie a teatrului de păpuşi din Vratza, Bulgaria, şi Societatea Culturală “B-51” şi Teatrul din Bitola, Macedonia. Aceasta este a doua coproducţie care vine în festival. În aceeaşi zi, la Sala Atelier, “Confuzii” după Robert Musil, iarăşi o coproducţie a Eurokazului, un festival celebru, şi a Academiei de Artă Dramatică din Zagreb, Croaţia.
Pe 1 septembrie se va juca “Cuvîntul Tată”, o piesă adusă de teatrul din oraşul Lecce, Italia, şi, în aceeaşi zi, Teatrul Naţional din Muntenegru va juca “Un Djilas obişnuit”, regia Vojvodic, iar pe 2 septembrie, “Chiril şi Metodiu – who are you?!”, din nou o coproducţie NETA, un spectacol cu cinci coproducători, de asemenea în premieră mondială.
În penultima zi a festivalului, pe 3 septembrie, Teatrul “V.F.Komissarjevskaia”, Sankt Petersburg, Rusia, vine cu spectacolul “Noaptea lui Helver” după Ingmar Vilkvist, şi, tot în aceeaşi zi, Teatrul Naţional din Albania va prezenta piesa “Lungul drum al zilei către noapte” de Eugene O’Neill.
În ultima zi, la Sala Mare, vom închide festivalul cu o adaptare de Andrei Zholdak după “Electra” de Sofocle, o producţie a Teatrului Naţional din Macedonia.
AGERPRES: Vorbim de un teatru specific al acestei zone a Balcanilor şi la nivel de spectacol sau doar la nivel de dramaturgie?
Ion Caramitru: Şi la nivel de spectacol. Eu sînt unul dintre puţinii români care au circulat prin ţările astea şi am văzut spectacole remarcabile. Au un mod de a aborda teatrul foarte puternic, foarte creator şi foarte bogat.
AGERPRES: Ce înseamnă acest festival pentru teatrul românesc?
Ion Caramitru: Noi avem două mari interese în acest festival – întîi, să arătăm Teatrul Naţional lumii şi să-i fixăm locul într-o Europă în care teatrul reprezintă un fenomen remarcabil şi continuu; şi al doilea, de a vedea împreună cu colegii mei şi cu criticii şi publicul nostru spectacole din această zonă care ne-a fost închisă pînă acum. N-a venit niciodată atît de bogat reprezentată şi într-un festival aproape toată zona de care vorbim. Deci, vom vedea spectacole la vîrf.
AGERPRES: Vă propuneţi ca festivalul să devină permanent?
Ion Caramitru: Nu, nu-mi propun asta. Deocamdată este unicat. Eu cred că o asemenea derulare de forţe şi concentrare de energii de tipul ăsta într-un singur loc, cu o asemenea anvergură ar putea să dea de gîndit celor care conduc destinele NETA acum şi poate să organizeze nu numai în Bucureşti, ci şi în alte părţi asemenea tip de festival.

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.