INTERVIU „Un efort important derulat de Consiliul Județean – conceperea și elaborarea a patru noi rute culturale”

Modificarea prețurilor, pe fondul creșterii inflației, ne-a afectat prin suplimentări de fonduri și extinderi ale duratei de implementare a contractelor, arată președintele CJ Cluj, Alin Tișe, într-un interviu acordat ziarului Făclia de Cluj. Partea bună este că nu au fost reziliate contracte. Potrivit șefului forului administrativ județean, legislația referitoare la actualizarea prețurilor este, într-adevăr, incertă, motiv pentru care Consiliul Județean a depus eforturi serioase pentru adaptarea contractelor în mod corespunzător.

Reporter: Care sunt proiectele prioritare ale Consiliului Județean Cluj, în momentul de față?

Alin Tișe: Proiectele prioritare ale Consiliului Județean Cluj sunt următoarele: Spitalul Pediatric Monobloc; Centrul Integrat de Transplant; reabilitarea Secției de Psihiatrie Pediatrică; Centrul de Management Integrat al Deșeurilor Cluj; modernizarea și reabilitarea rețelei de 1.300 km de drumuri județene; extinderea și modernizarea, pe fonduri europene, a rețelelor de apă și canalizare în localitățile din județul Cluj (derulăm 34 contracte pe POIM) ; reabilitarea Centrului Școlar de Educație Incluzivă.

Reporter: În ce măsură creșterea prețurilor la materia primă a afectat proiectele aflate în derulare?

Alin Tișe: În ceea ce privește creșterea prețurilor la materia primă și a impactului pe care acesta îl are asupra contractelor pe care Consiliul Județean Cluj le are în derulare, putem să vă confirmăm faptul că, până în acest moment, forul administrativ județean nu a reziliat niciun contract. Cu toate acestea, modificarea prețurilor, pe fondul creșterii inflației, ne-a afectat prin suplimentări de fonduri și extinderi ale duratei de implementare a contractelor. Legislația referitoare la actualizarea prețurilor este, într-adevăr, incertă, motiv pentru care Consiliul Județean a depus eforturi serioase pentru adaptarea contractelor în mod corespunzător. Bineînțeles, bugetul a avut de suferit, întrucât o parte din cheltuielile suplimentare au fost eligibile, iar altă parte neeligibile.

Reporter: Care este situația celor două proiecte de spitale – Pediatric Monobloc și Centrul de Transplant, având în vedere informațiile transmise recent de Ministerul Sănătății cu privire la accesarea finanțărilor din PNRR?

Alin Tișe: În ceea ce privește proiectele privind construirea Spitalului Pediatric Monobloc și Centrul Integrat de Transplant Cluj, depuse prin PNRR, au existat, într-adevăr, o serie de discuții în spațiul public pe acest subiect. Aceste două mari proiecte de investiții sunt însă mature și estimăm lansarea de licitații de lucrări în cursul lunii august.

Referitor la proiectul de H.G. pentru aprobarea metodologiei de prioritizare a investițiilor în infrastructura publică de sănătate aferente componentei C12 – Sănătate, investițiile I2.1 Infrastructură Spitalicească Publică Nouă și I2.2 Echipamente și Aparatură Medicală din cadrul PNRR, Consiliul Județean a transmis o adresă Ministerului Sănătății cu mai multe observații și propuneri privind proiectul de act normativ, în vederea existenței unei coerențe în prioritizarea celor 49 de proiecte.

Concret, Consiliul Județean a propus eliminarea pragului de 206,87 milioane euro, pe care îl considerăm irelevant, în contextul punctării numărului de paturi. Astfel, având în vedere faptul că Spitalul Pediatric are nevoie de o finanțare de 300 milioane de euro, Consiliul Județean poate aplica prin PNRR, și rămâne ca restul de 100 milioane euro să vină din cofinanțarea asigurată prin alocări bugetare proprii. De altfel, în urma discuțiilor cu proiectantul, în linii mari, construcția va avea un cost de cca. 200 milioane euro, iar dotările în jurul sumei de 100 milioane euro. Ca element de noutate, Consiliul Județean analizează posibilitatea de a aplica, pentru restul de 100 milioane euro, pentru o finanțare prin POS-ul de Sănătate. Desigur, ar mai fi și o a treia variantă de finanțare, de către Banca Mondială, însă acest lucru ar implica încheierea unui memorandum cu Guvernul României, iar mai apoi finanțarea trebuie restituită fondului de investiții.

Repoter: Cum au primit și primesc clujenii noua facilitate care privește emiterea CU și AC în format digital?

Alin Tișe: Consiliul Județean Cluj emite certificate de urbanism și autorizații de construire în format digital. Într-adevăr, este o noutate administrativă. Avem o aplicație integrată pentru urbanism smart: www.public.cluj.archi. Până în acest moment avem emise, exclusiv online, cca. 60 CU (de la cerere, plată și semnătură, până la transmiterea documentului final) și ne așteptăm ca numărul să crească pe măsură ce informația ajunge la publicul țintă. Este vorba despre un flux integrat, nu doar de semnătura digitală. Cetățeanul nu mai trebuie să facă drumuri și risipă de hârtie. Trebuie doar să aibă documentația scanată. La început, părerile au fost mai reticente, crezându-se, în mod eronat, ca e vorba doar de o semnătură digitală. Cu toate acestea, considerăm că am trecut în altă etapă administrativă, respectiv în aceea a digitalizării întregului proces de emitere a certificatelor de urbanism și a autorizațiilor de construire. Încurajăm pe această cale cetățenii din județul Cluj să depună inclusiv cererile pentru emiterea AC tot online. Avem tot fluxul optimizat, așteptăm cererile. Județul Cluj este, într-adevăr, primul care are un proiect pilot și un protocol semnat în acest sens cu A.N.C.P.I. prin care se interoghează și se actualizează în timp real bazele de date de la cadastru.

Reporter: Cum se implică CJ Cluj în promovarea turismului? Ce demersuri mai aveți în vedere în acest sens?

Alin Tișe: Consiliul Județean Cluj se implică activ în promovarea obiectivelor turistice din județ, în special prin intermediul Centrului Național de Informare și Promovare Turistică Cluj. Activitățile derulate în cadrul acestei structuri se derulează pe mai multe paliere și vizează atât oferirea de informații și materiale de promovare, în mod direct, la sediul său de pe strada Memorandumului, respectiv pe site-ul www.clujtourism.ro, cât și prin participarea la târguri de turism interne și internaționale, realizarea de tururi ghidate și infotripuri turistice, participarea la diverse evenimente cu impact turistic pentru județul Cluj: Untold, Zilele Clujului, Smida Jazz Festival, WonderPuck, Produs de Cluj, Noaptea Muzeelor, sau distribuirea de materiale turistice către unitățile de cazare și centrele de informare turistică din județul Cluj.

În ceea ce privește principalele demersuri întreprinse de Consiliul Județean în vederea promovării turismului din județ, putem aminti câteva: îmbunătățirea și dezvoltarea infrastructurii rutiere de acces către principalele obiective turistice (Cheile Turzii, Buscat, zona montană), reabilitarea, cu fonduri nerambursabile, a Muzeului Etnografic al Transilvaniei și bisericilor de lemn din parc, respectiv a Muzeului de Artă și a castelului Banffy din Răscruci (în derulare). De asemenea, au fost alocate fonduri consistente pentru finanțarea evenimentelor culturale din județ și pentru amenajarea şi omologarea traseelor turistice montane. Un efort important derulat de Consiliul Județean a fost și cel legat de conceperea și elaborarea a patru noi rute culturale – Clujul Ecumenic, Clujul Etnografic, Ruta bisericilor de lemn, Ruta bisericilor fortificate, recunoscute drept Rute Cultural Turistice pe plan regional. Nu trebuie uitat și faptul că, în calitate de proprietar/administrator al obiectivelor turistice de pe raza județului Cluj, Consiliul Județean a obținut finanțare prin PNRR pentru edificii importante precum: trei biserici din Parcul Etnografic “Romulus Vuia”, ansamblu monument istoric Bánffy din Răscruci și conacul „Octavian Goga” din Ciucea.

Reporter: De ce clujenii din mediul rural vor o calitate mai bună a vieții (post-pandemie)?

Alin Tișe: Probabil un răspuns exhaustiv la această întrebare poate reieși doar în urma unei cercetări sociologice mai ample, care să abordeze toate palierele viețuirii într-o comunitate rurală: de la relațiile de vecinătate și accesul la joburi în proximitatea domiciliului, până la servicii publice de calitate și infrastructură modernizată. Cu toate acestea, din perspectiva rolului și ariei de intervenție a Consiliului Județean, sunt sesizate, într-adevăr, schimbări în ordinea priorităților clujenilor din mediul rural, în special în rândul acelora care au ales să migreze, în timpul pandemiei, din zona urbană. Este evident că acei clujeni, care au optat pentru o astfel de schimbare, au transferat în mod automat și „așteptările” pe care le au de la o administrație locală. Din această perspectivă, Consiliul Județean depune eforturi susținute, atât pe partea de urbanism – emiterea de certificate și autorizații, cât și prin intervențiile directe în extinderea și modernizarea infrastructurii de alimentare cu apă potabilă/canalizare/drumuri județene, ca toți clujenii, indiferent de zona în care locuiesc, să beneficieze de aceeași calitate a serviciilor publice. De altfel, toate investițiile europene sau din fonduri proprii derulate în ultimii ani au vizat chiar această perspectivă: dezvoltarea echilibrată a întregului județ, prin reducerea decalajelor între mediul rural și cel urban. Modernizarea infrastructurii de transport și asigurarea unui climat favorabil investițiilor și dezvoltării IMM-urilor și micilor antreprenori este cheia pentru asigurarea unui echilibru între cele două medii, astfel încât calitatea vieții și siguranța familiei să fie unitară.

Interviu realizat de Anca M. COLIBĂȘANU