Interferențe culturale | „Avram Iancu 150”

În anul în care se împlinesc 150 de ani de la moartea eroului național Avram Iancu, o amplă manifestare culturală a fost găzduită recent de Casa de Cultură a Studenților Dumitru Fărcaș din Cluj-Napoca. Evenimentul a fost organizat de organizat de CCS Cluj-Napoca, Fundația Transilvania Leaders și Editura Școala Ardeleană, sub egida Academiei Române – Centrul de Studii Transilvane, Institutului de Istorie „George Barițiu” Cluj-Napoca și Centrului de Studii Interdisciplinare „Silviu Dragomir”, în parteneriat cu Societatea Cultural-Patriotică „Avram Iancu” din România.

Intervențiile prestigioșilor invitați – profesori universitari, academicieni, istorici, oameni de cultură, conducători ai instituțiilor organizatoare și partenere – au fost intercalate de momente lirice, prin recitalul poetic susținut de actorul și poetul clujean Dorel Vișan și prestația artistului Nucu Pandrea. Evenimentul-dezbatere pe marginea volumului „Avram Iancu. O viață de erou”, autor Silviu Dragomir, ediție îngrijită de Ioan Bolovan și Sorin Șipoș, a fost moderat de Vasile George Dâncu, directorul editurii Școala Ardeleană.

„Avram Iancu este mai mult decât o personalitate istorică. Spiritul său străbate deja deceniile, secolele și le va străbate și de acum înainte atât timp cât va exista poporul român pe această lume, având un loc extrem de bine fixat în panteonul național. Nici nu se putea altminteri. În viziunea lui revoluționară, de transformare a societății locale și europene într-una mai dreaptă, voia măsuri radicale. Ideile lui erau ideile anului 1848 european”, a evidențiat prof. univ. dr. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române.

„Silviu Dragomir a intuit, la fel ca mulți din generația lui că Unirea de la 1 decembrie 1918 nu ar fi fost posibilă fără Revoluția de la 1848. Aceasta a fost temelia pe care s-a clădit România de la 1859 și apoi Marea Unire de la 1918. La 1848, elitele și masele au mers mână în mână. Biografia lui Avram Iancu ne oferă un model de demnitate și responsabilitate în același timp”, a punctat prof.univ.dr. Ioan Bolovan.

„Avram Iancu a avut demnitatea să arate că cel care a organizat Revoluția în 1848 poate să ducă la o organizare a națiunii. Avram Iancu a demonstrat organizare militară și a demonstrat organizare administrativă și civilă.  A refuzat onorurile, propunerile curții imperiale de la Viena și a rămas să apere drepturile românilor din Apuseni. Ce înseamnă asta? Înseamnă un lider. Aveam nevoie de lideri, și am demonstrat că sunt lideri adevărați. Asta a vrut și Silviu Dragomir să demonstreze în 1924. Dacă aveam lideri adevărați, nu era dezastrul din 1940, și în Basarabia și în Transilvania. Dacă aveam lideri adevărați și după 1990, nu aveam plecați 4-5 milioane de români în lumea largă ca să-și caute existența cotidiană. Mesajul lui Silviu Dragomir, și mulțumim și editurii și editorilor acestei noi ediții, ne reconstituie și ne atrage atenția că un lider se definește prin fapte. Faptele sunt duse cu poporul, pentru popor. Cred că acest lucru trebuie să îl învețe și liderii sau cei care ar pretinde să fie lideri astăzi în România”, a afirmat prof. univ. dr. Vasile Pușcaș, coordonator al colecției de Istorie Contemporană din cadrul editurii Școala Ardeleană.

„Avram Iancu a dovedit că poate exista un stat național român, bine condus și bine organizat. Acest personaj, erou al nostru, a câștigat interesul celor mai importanți scriitori sau poeți români”, a precizat criticul Mircea Popa, autorul cărții „Avram Iancu, făuritor de istorie națională”.

Dincolo de mesajul că românii sunt stapani în Transilvania, în țara lor natală, finalizarea grupului statuar Avram Iancu și tribunii are și rolul de a concilia comunitatea maghiară cu comunitatea românească”, a spus Tiberiu Groza, președintele Societății Cultural-Patriotice „Avram Iancu”.

Iulia GHIDIU

Foto: Dan Bodea

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut