Interesele din cadrul ITRSV Cluj lovesc în fondul forestier din mai multe judeţe

 Interesele personale şi de grup din cadrul Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic şi Vînătoare Cluj au afectat fondul forestier nu numai din judeţele Cluj şi Alba, aşa cum am arătat în materialele publicate pînă acum în ziarul nostru. Un nou document trimis redacţiei în legătură cu defrişările ilegale de pădure vine să dezvăluie masacrul forestier din judeţul Bistriţa Năsăud, dar şi din judeţele limitrofe. Şi de această dată, printre numele asociate cu cei care distrug fondul forestier este cel al lui Grigore Avram, fost şef al Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic şi de Vînătoare (ITRSV) Cluj.

Potrivit informaţiilor, în judeţul Bistriţa-Năsăud printre cei mai mari jucători pe piaţa exploatărilor forestiere se numără firmele controlate de Traian Larionesi. Datorită legăturilor lui Larionesi cu şefii structurilor silvice, firmele sale au reuşit să obţină lucrări de exploatare nu numai în pădurile bistriţene, dar şi în zonele Tîrgu Mureş, Suceava şi Maramureş. Toate acestea, se arată în document, cu prejudicierea Regiei Naţionale a Pădurilor ROMSILVA şi a mai multor direcţii silvice judeţene. Potrivit informaţiilor deţinute, Traian Larionesi controlează firmele Frasinul S.R.L. Anieş, Austroforest International S.R.L. Anieş, Best Forest S.R.L. Maieru şi Frasinul Internaţional S.R.L. Anieş. Acestea însă nu ar fi avut parte de reuşită în afacerile cu lemn dacă Larionesi nu ar fi fost în relaţii bune cu Grigore Avram, fostul director al ITRSV, Gheorghe Ivan, directorul Direcţiei Silvice Bistriţa, Vasile Miculi, directorul Direcţiei Silvice Tîrgu Mureş, precum şi cu Valerian Solovăstru, fost director general al R.N.P. ROMSILVA. În virtutea acestor relaţii, şi în special a legăturii cu Avram, firmele lui Larionesi nu au fost supuse în ultimii patru ani unor controale tematice serioase, pentru a se vedea cum respectă normele în materie economică şi de exploatare forestieră.

Cînd, totuşi, s-a pus problema unor controale, inspectorii ITRSV fie au făcut verificări minore, fie au aplicat sancţiuni neînsemnate.

În documentul trimis redacţiei se arată că, prin relaţiile pe care le are, Larionesi a reuşit să obţină dreptul de a exploata lemn nu numai în pădurile din Bistriţa-Năsăud, ci şi în cele din Maramureş, Neamţ, Mureş şi Suceava.

Cum a fost posbili acest lucru? Deloc complicat pentru omul de afaceri. Romsilva, pe vremea cînd în fruntea Consiliului de administraţie al regiei se afla Valerian Solovăstru, a aprobat suplimentarea anuală a „dreptului” de exploatare cu circa 100.000 metri cubi în favoarea Direcţiei Silvice Bistriţa, pe raza judeţelor Mureş, Maramureş, Neamţ şi Suceava. Scopul acestei măsuri a fost ca unitatea silvică bistriţeană să realizeze profit. Lucrurile care s-au derulat ulterior arată că obiectivul nu a fost, tocmai acesta, deoarece principalul cîştigător al acestor alocări nu a fost aşa cum era normal, Secţia de Exploatare, Întreţinere şi Reparaţie Utilaje (S.E.I.R.U.) din cadrul Direcţiei Silvice Bistriţa, ci firmele lui Traian Larionesi.

Dacă cei 100 de mii de metri cubi de lemn erau exploataţi de Secţia de Exploatare, Întreţinere şi Reparaţie Utilaje (S.E.I.R.U.) ar fi determinat pentru unitatea bistriţeană, dar şi pentru statul român, un profit considerabil. S.E.I.R.U. funcţionează în cadrul Direcţiei Silvice Bistriţa şi dispune de personal calificat şi utilaje specifice exploatării materialului lemnos, astfel de compartimente S.E.I.R.U. fiind infiinţate la nivelul fiecărei direcţii silvice din ţară. Cu toate acestea, materialul lemnos obţinut de Direcţia Silvică Bistriţa, prin atribuire directă de la R.N.P. ROMSILVA, de pînă la 100.000 de metri cubi anual, este exploatat, îndeosebi, de firmele lui Traian Larionesi, fără organizarea şi derularea unor licitaţii. Acest lucru înseamnă un mare dezavantaj pentru Direcţia Silvică Bistriţa, aceasta înregistrînd pierderi anuale însemnate.

Spre exemplu, din datele obţinute reiese că în 2009 rezultatul financiar al activităţii Direcţiei Silvice Bistriţa a avut o valoare negativă, respectiv minus 4.041.210,45 de lei, cu toate că instituţia silvică de stat a primit spre exploatare material lemnos de pe raza judeţelor Mureş, Maramureş, Neamţ şi Suceava. Totodată, analiza situaţiei facturilor neîncasate la data de 31.10.2010 relevă că valoarea acestora se ridică la 1.523.723, 61 de lei, însă conducerea Direcţiei Silvice Bistriţa-Năsăud nu a iniţiat demersuri pentru recuperarea acestei creanţe. Astfel de valori negative au continuat să se înregistreze la această direcţie şi în anul 2011, şi în 2012.

Revenind la alocările suplimentare anuale, în ultimul raport de control al Direcţiei Inspecţie şi Control din cadrul Ministerului Mediului şi Pădurilor s-a avertizat că nu se impunea alocarea anuală, din judeţe limitrofe, a unor volume de material lemnos spre exploatare către Direcţia Silvică Bistriţa. Cu toate acestea, astfel de suplimentări au continuat să se facă iar beneficiari au fost firmele lui Larionesi.

Concret, în anul 2011, avînd acceptul Consiliului de Administraţie al R.N.P. ROMSILVA pentru a exploata în plus circa 120.000 metri cubi)anual masă lemnoasă, îndeosebi de la direcţiile silvice Mureş, Maramureş, Suceava şi Neamţ, directorul Direcţiei Silvice Bistriţa-Năsăud, Gheorghe Ivan a continuat să atribuie direct aceste activităţi către S.C. Frasinul S.R.L. Anieş, precum şi către S.C. Silvania Internaţional Prod S.R.L. din Lunca Ilvei. Mai mult, pentru anul 2012, Gheorghe Ivan i-a solicitat lui Valerian Solovăstru aprobarea suplimentării unei cantităţi de circa 100.000 metri cubi masă lemnoasă, care urmează sa fie exploatată pe raza judeţelor Mureş, Neamţ, Suceava şi Maramureş. Directorul Direcţiei Silvice Bistriţa a motivat solicitarea prin faptul că resursele direcţiei “sînt limitate”, iar bugetul de venituri şi cheltuieli pentru anul 2011 a fost construit pe un volum de 70.000 metri cubi masă lemnoasă din alte judeţe. Cu toate că R.N.P. ROMSILVA a dat curs solicitării, exploatările nu se fac cu utilajele şi personalul calificat din cadrul Direcţiei Silvice Bistriţa-Năsăud, ci tot prin intermediul celor două firme agreate de conducerea direcţei.

Surse silvice susţin că toţi cei care mijlocesc aceste avantaje au parte de partide de vînătoare în cadrul fondurilor de vînătoare pe care Larionesi le administrează pe raza judeţului Bistriţa-Năsăud.

În acest an, o partidă de vînătoare cu totul specială a fost organizată şi în Africa de Sud. Aici ar fi fost invitaţi să participe şi şefi din cadrul ITRSV Cluj şi Romsilva. Aceştia însă nu au dat curs invitaţei, lăsînd să se înţeleagă că ar putea participa la o ediţie viitoare.

S.P.

Recomandat pentru dvs.

Sari la conținut
Stiri Cluj Faclia
Prezentare generală a confidențialității

Acest sit folosește cookie-uri pentru a-ți putea oferi cea mai bună experiență în utilizare. Informațiile cookie sunt stocate în browser-ul tău și au rolul de a te recunoaște când te întorci pe situl nostru și de a ajuta echipa noastră să înțeleagă care sunt secțiunile sitului pe care le găsești mai interesante și mai utile.