Intelectualii români le explică oficialilor europeni realitatea politică din România

Mai mulţi intelectuali clujeni au semnat, alături de alţi numeroşi membri ai lumii academice din România, o ‘’Scrisoare către Uniunea Europeană’’, prin care încearcă să-i lămurească pe reprezentanţii de la Bruxelles că ce se întîmplă acum în România nu reprezintă subminarea statului de drept şi nici nu afectează independenţa justiţiei. Documentul este adresat preşedinteui Consiliului European,  Herman Achille Van Rompuy, preşedintelui Comisiei Europene, José Manuel Durao Barroso, vice-preşedintelui Comisiei Europene, Viviane Reding, comisarului european pentru afaceri interne, Cecilia Malmström, secretarului general al Comisiei Europene, Catherine Day. Printe intelectualii clujeni care semnează documentul se numără prof. dr. Ladislau Gyémánt, directorul Institutului de Iudaistică, Universitatea “Babeş-Bolyai”, dr. Corina Iosif, cercetător ştiinţific, Institutul de Etnografie al Academiei Române, Cluj-Napoca, dr. Lucian Nastasa-Kovács, cercetător la Institutul de Istorie ‘’George Bariţiu’’ al Academiei Române din Cluj-Napoca, prof. dr. Ovidiu Pecican, Facultatea de Studii Europene, Universitatea ‘’Babeş-Bolyai’’ din Cluj-Napoca, academicianul prof. dr. Ioan-Aurel Pop, rectorul Universităţii ‘’ Babeş-Bolyai ‘’ din Cluj-Napoca, prof. dr. Michael Shafir, professor emeritus, Universitatea ‘’Babeş-Bolyai’’ Cluj, şi conf. dr. Zoltán Tibori Szabo, Departamentul de Ştiinţe Politice, Administraţie şi Comunicare, Universitatea ‘’Babeş-Bolyai’’ din Cluj-Napoca.

‘’Excelenţele Voastre, sîntem un grup de intelectuali români – savanţi, universitari, cercetători în domeniul ştiinţelor fundamentale, aplicative şi umaniste, scriitori şi artişti. Unii sîntem veterani ai mişcării democratice din România, alţii – reprezentanţi ai unor generaţii mai tinere, dar toţi sîntem apărători fervenţi ai valorilor europene. Mulţi dintre noi nu sînt implicaţi în niciun fel în politică; unii au afilieri şi simpatii dintre cele mai diferite. Exprimăm aici un punct de vedere non-partizan. Singurul nostru scop este acela de a apăra principiile democratice şi statul de drept, aşa cum am făcut-o mereu, începînd decembrie 1989.

Sîntem acum profund îngrijoraţi de reacţiile externe la recentele evenimente politice din ţara noastră. Sperăm ca această scrisoare să ajute la clarificarea oricăror concepţii eronate cu privire la situaţia curentă şi va deschide un dialog în legătură cu viitorul. Căci sîntem profund preocupaţi de recentele acuzaţii care pretind că Parlamentul şi Guvernul României ar fi subminat statul de drept şi independenţa justiţiei, în încercarea de a-l demite pe preşedintele Traian Basescu. E greu pentru noi să vedem că reprezentanţi de seamă ai Uniunii Europene işi exprimă poziţia ignorînd un principiu fundamental al dreptului, audiatur et altera pars. Această poziţie nu a putut fi formulată decît pe temeiul unor informaţii înşelătoare sau incomplete cu privire la adevărata natură a situaţiei din România’’, se arată în documentul semnat de intelectualii români.

Membrii comunităţii academice şi ştiinţifice ţin să prezinte în document cîteva din momentele care au marcat viaţa politică românească şi care au determinat referendumul din 29 iulie, pentru a-i face pe oficialii de la Bruxelles să înţeleagă că statul de drept nu a fost subminat. ‘’Vă rugăm să ne permiteţi ca, folosind experienţa noastră de cercetare şi cunoaşterea directă a climatului politic din ţara noastră, să vă prezentăm doar cîteva puncte pe scurt: Curtea Constituţională nu este parte a sistemului judiciar independent din România. Este vorba de o instituţie unde numirile se fac politic şi care are ca unică vocaţie arbitrajul în chestiuni constituţionale; Curtea Constituţională a recunoscut că, substituindu-se primului ministru, preşedintele Băsescu a încălcat principiul fundamental al separaţiei şi echilibrului puterilor.

Guvernul României nu a mai răspuns în faţa Parlamentului, aşa cum se întîmplă în toate statele democratice din Uniunea Europeană, ci în fapt în faţa preşedintelui, ca în Federaţia Rusă. Parlamentul a tins să devină o cochilie vidă, atunci cînd majoritatea guvernamentală nu a avut voie să voteze de cîte ori exista riscul unei opinii disidente. În consecinţă, aşa cum a recunoscut-o Curtea Constituţională, suspendarea preşedintelui este conformă cu Constituţia României şi urmează să fie confirmată sau nu de un referendum naţional, organizat deasemenea în strictul repect al legii.

Preşedintele Băsescu vorbeşte deschis şi liber despre rolul său de jucător, în ciuda faptului că un atare rol contravine definiţiei constituţionale a preşedintelui României ca mediator. Alte incidente recente confirmă temerile noastre referitoare la modul în care preşedintele Băsescu îşi înţelege competenţele: în 2009, Parlamentul a votat o moţiune de cenzură împotriva guvernului, care a fost demis în conformitate cu legea. Preşedintele a refuzat să accepte propunerea majorităţii, cum se cuvenea, şi nu l-a desemnat drept prim-ministru pe dl. Klaus Johannis, primarul municipiului Sibiu, susţinut de o largă majoritate, ci a prelungit mandatul guvernului demis, doar ca să fie sigur că o echipă favorabilă îi va organiza realegerea ca preşedinte al României; preşedintele a declarat în direct într-un interviu televizat că i-a numit din proprie voinţă pe cei doi şefi ai serviciilor secrete, care, în conformitate cu legea, trebuie să fie numiţi de Parlament.

De curînd a adăugat că ‘’aproape s-a decis’’ cu privire la persoana viitorului procuror general, care, în conformitate cu legea, este propus de către Ministrul Justiţiei cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, organism independent. Acum cîteva zile, preşedintele i-a povestit în direct unui reporter TV că, atunci cînd cancelarul Germaniei, dna Angela Merkel, l-a întrebat dacă există în Constituţia României reglementări privitoare la suspendarea preşedintelui, el i-a răspuns că nu, nu există. A fost poate o eroare de exprimare, dar cum să lăsăm soarta ţării noastre în asemenea mîini? Articolul 95 al Constituţiei României este explicit şi defineşte procedura de suspendare, de la iniţierea ei la sfîrşitul procesului; faptul că în Constituţia Germaniei sau a oricărui alt stat din Uniune Europeană  nu există o asemenea prevedere nu are nicio semnificaţie în această materie.

Iată de ce, în ultimii ani, cetăţenii obişnuiţi ai României au devenit tot mai îngrijoraţi de acţiunile întreprinse de preşedintele Băsescu şi de apropiaţii săi. Ei au fost votaţi pe baza unui program de justiţie, echitate şi bunăstare a cetăţenilor. Dimpotrivă, preşedintele însuşi a asumat un rol executiv direct cînd a iniţiat tăieri sălbatice ale salariilor şi pensiilor, fie că era vorba de profesori, de militari, de cadre medicale, de judecători şi funcţionari publici, decimînd astfel clasa mijlocie în formare. În acelaşi timp, fondurile publice care îi plăteau pe clienţii partidului dominant au crescut an de an, în dispreţul retoricii de austeritate generală.

Poate încă şi mai îngrijorătoare au devenit manifestările de intoleranţă printre susţinătorii preşedintelui. Lideri ai partidului care îl susţine au declarat că minoritatea Roma din România este ‘’genetic programată’’ să încalce legile. Ni se repetă constant – în ecou cu declaraţiile preşedintelui – că idealul european al unei societăţi care garantează o viaţă decentă pentru toţi este perimat şi ar trebui să fie înlocuit de o societate ‘’competitivă’’, în care doar cei mai adaptaţi şi mai puternici să supravieţuiască. Această formă brutală de darwinism social este opusul valorilor democratice ale Uniunii Europene aşa cum le-am adoptat cu entuziasm în ultimii douăzeci de ani. Acestea sînt doar cîteva dintre evenimentele recente care au făcut să explodeze în iarna trecută demonstraţii civice în peste 60 de oraşe ale României. Referendumul din 29 iulie este expresia faptului că societatea românească refuză intoleranţa şi discrepanţele economice din ultimii ani. Sperăm cu toată sinceritatea că acest referendum va dovedi că idealurile democratice au rădăcini adînci în societatea românească, sînt vibrante şi pline de viaţă.

Apreciem din toată inima timpul şi preocuparea pe care le cheltuiţi pentru examinarea contextului pe care l-am evocat şi care priveşte climatul politic al României într-un moment delicat. Sperăm că declaraţiile Dvs de susţinere a democraţiei în România vor reflecta de asemeni aceste fapte complexe şi că, împreună, putem continua să lucrăm în interesul nostru comun pentru un viitor democratic, prosper şi tolerant deopotrivă pentru România şi pentru Uniune Europeană’’, se arată în document.
C.P.