Inconştienţă, tupeu sau nesimţire?

Tupeul celor din conducerea Muzeului de Istorie a Transilvaniei în cazul expoziţiei temporare privind coroana regelui Ştefan al Ungariei depăşete orice limită. În loc să explice cum s-a ajuns ca în contextul Zilei Naţionale a României, Zilei Culturii Naţionale(15 ianuarie) şi a perioadei în care debutează manifestările dedicate Centenarului Marii Uniri să fie expusă în cel mai mare muzeu din Transilvania coroana regilor Ungariei, reprezentanţii instituţiei au transmis un comunicat de presă în care arată că expoziţia cu obiectul simbol pentru maghiarime “este o manifestare multiculturală de excepţie”. “Expoziţia este o manifestare multiculturală de excepţie pentru istoria Europei Centrale în ultimul mileniu, iar realizarea şi itinerarea ei reflectă relaţiile cordiale între instituţiile de cultură implicate, instituţii care împart obiecte culturale de valoare pentru patrimoniul european”, arată Muzeul de Istorie a Transilvaniei. Într-adevăr, este o excepţie pentru că niciun popor din această zonă şi chiar din lume nu a permis şi nici măcar nu s-a gândit să accepete asemenea manifestări ofensatoare la adresa identităţii sale. Conducerea muzeului clujean susţine că expoziţia “reflectă relaţiile cordiale între instituţiile de cultură implicate, instituţii care împart obiecte culturale de valoare pentru patrimoniul european”. Dacă aşa stau lucrurile aşteptăm cu interes şi nerăbdare momentul în care instituţii similare din Ungaria vor expune obiecte care au aparţinut lui Avram Iancu, Horea, Cloşca, Crişan, ale memorandiştilor şi, de ce nu?- în spiritul respectului faţă de naţionalităţi ale lui Ştefan Ludwig Roth.

Din comunicatul transmis de Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei mai aflăm că, pe lângă coroana regelui Ştefan, expoziţia mai cuprinde piese numismatice din categoria tezaur (aur, argint şi bronz), obiecte care ilustrează ritualul încoronării în Regatul Ungariei. “De-a lungul secolelor, medaliile de încoronare au jucat un rol important în reprezentarea puterii. O parte a acestor piese numismatice au fost decernate în diferite momente ale ceremoniei de încoronare sau ale sărbătorilor care le urmau, altele, au fost elaborate ulterior, pentru aniversarea aceluiaşi eveniment. Primele medalii de acest fel au fost realizate pentru încoronarea lui Ludovic al II-lea (1508), iar seria e expusă în totalitate începând cu încoronarea lui Maximilian (1563) până la medaliile emise cu ocazia încoronării lui Carol IV-lea (1916). Printre exponate se află şi o piesă unicat, o medalie din argint aurit, realizată pentru încoronarea Eleonorei Magdalena Gonzaga di Mantova (soţia împăratului Leopold I) ca regină a Ungariei, ceremonie organizată la Bratislava (Pozsony), în anul 1655. Această piesă, singura de felul ei cunoscută până în prezent, este păstrată în Colecţia Eszterházy a MNIT”, arată MNIT.

Ţinând cont de acest demers de a aduce coroana regelui Ştefan la Cluj-Napoca în acest context cu totul special pentru români, Făclia a încercat să afle ce a pregătit Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei pentru Ziua Naţională a României, Ziua Culturii Naţionale şi pentru Centenar. Şi asta pentru că potrivit legii, fiecare instituţie de cultură este obligată ca, în contextul sărbătorilor cu încărcătură istorică şi culturală, să organizeze activităţi tematice. Binenţeles, că ieri nu am reuşit să aflăm nimic, conducerea muzeului transmiţându-ne prin intermediul purtătorului de cuvânt să facem o cerere scrisă sau să trimitem un mail pentru a ne putea răspunde.

C.P.