În sfârşit: Smaranda Brăiescu are un monument la Cluj-Napoca

Numeroşi clujeni au luat parte vineri la festivitatea de dezvelire a monumentului dedicat memoriei Smarandei Brăescu, prima femeie pilot şi paraşutist cu brevet din România. Monumentul a fost realizat la iniţiativa Asociaţiei Române pentru Propaganda şi Istoria Aeronauticii (ARPIA) Cluj, fiind amplasat pe aleea din fața mormântului în care își doarme somnul de veci Smaranda Brăescu. Printre cei care au ţinut să ia parte la evenimentul din Cimitirul Central din Cluj-Napoca s-au numărat IPS Andrei Andreicuţ, mitropolitul Clujului, Maramureşului şi Sălajului, PS Florentin Crihălmeanu, episcopul Eparhiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla, generalul maior Nicolae Lupulescu, consilierul şefului Statului Major al Apărării, administratorul municipiului Cluj-Napoca, Gheorghe Şurubaru, reprezentanţi ai mediului academic şi cultural clujean, ai Armatei şi ai asociaţiilor cadrelor militare în rezervă şi retragere. În cadrul festivităţii a fost oficiată o slujbă religioasă de un sobor de preoţi militari şi civili în frunte cu mitropolitul Clujului, IPS Andrei Andreicuţ, au fost susţinute discursuri iar la final au fost depuse coroane de flori din partea unor instituţii civile şi militare.
În cuvântul rostit în cadrul ceremoniei, IPS Andrei Andreicuţ a ţinut să arate că pentru performanţele la care a ajuns Smaranda Brăiescu a fost nevoie de multă jertfă şi multă muncă. IPS Andrei Andreicuţ a mai arătat că pe lângă performanţele pe care le-a avut în aviaţie, Smaranda Brăiescu a fost şi un suflet feminin rar. La rândul său, episcopul Eparhiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla, PS Florentin Crihălmeanu, a citit din jurnalul Smarandei Brăescu în care aceasta spunea că viaţa sa o dăruieşte ţării, dar vrea să o dăruiască „frumoasă şi încărcată de glorie”. „Smaranda Brăiescu a fost, să spunem un performer sportiv, dar să ştiţi că a fost un performer şi la nivel spiritual. Era o persoană de înaltă spiritualitate’’, a subliniat PS Crihălmenau.
Consilierul şefului Statului Major al Apărării, generalul maior Nicolae Lupulescu, a declarat că Smaranda Brăescu a fost prima persoană din lume care a traversat Marea Mediterană în linie dreaptă, fără escală, cu un avion monoloc, a stabilit recordul mondial la saltul cu paraşuta de la mare înălţime şi a fost prima femeie paraşutist cu brevet din România „Dezvelirea monumentului dedicat celebrei aviatoare Smaranda Brăescu este un act reparatoriu, de cinstire şi preţuire, a celei care a fost considerată cea mai bună sportivă a lumii în anii 30. Aceasta rămâne un model de curaj şi ambiţie, care a avut un vis, de a deveni pilot. Prinţesa aripilor româneşti a iubit România până la epuizare, a avut curajul de a lupta pe front, în cel de-al Doilea Război Mondial, şi a atins performanţe greu de obţinut şi pentru bărbaţii din lumea aviaţiei la acea vreme”, a spus Lupulescu.
Comandorul în rezervă Laurenţiu Buzenchi, preşedintele Asociaţiei Române pentru Propaganda şi Istoria Aeronauticii (ARPIA) Cluj a ţinut să precizeze că prin ridicarea monumentului dedicat Smarandei Brăiescu i s-a împlinit un vis . „Am început demersurile din 2014, întâmpinând multe greutăţi. Cu deosebita aplecare spre dorinţa noastră a venit însă în întâmpinarea noastră Primăria Cluj-Napoca(…). Postamentul monumentului arată ca o intrare într-un sanctuar. Blocul major, unde este înscrisul şi imaginea Smarandei Brăiescu, arată profanul. Partea superioară, unde apare o mică fantă, arată spaţialitatea, zona unde Smaranda Brăiescu şi-a desfăşurat marea parte a activităţii dar şi sacrul. Această simbioză din sufletul ei de a stabili persormanţe pentru România este chintesenţa acestui monument’’, a spus Buzenchi.C.P.